Nu ascundeti coruptia!
  • Stiri
  • PREDOIU: EVALUAREA DIN VARĂ A CE VA ADUCE CEVA BUN ÎN MCV; NU MAI E ACEEAŞI SITUAŢIE CA ÎN 2006

    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, susţine că evaluarea din vară a Comisiei Europene va aduce ceva bun în Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), pentru că nu se mai poate vorbi de aceeaşi situaţie ca în 2006, când el a fost instituit cu obiectivele respective.
    Predoiu a declarat joi, cu ocazia bilanţului Ministerului Public (MP), că MCV trebuie să rămână o prioritate şi a mulţumit că în fiecare raport partea cea mai "strălucitoare" este cea privind combaterea corupţiei, activitatea MP, DNA şi DIICOT în cazul protecţiei împotriva evaziunii fiscale.
    El a citat un fragment din Solon potrivit căruia "societatea este bine guvernată dacă cetăţenii ascultă de magistraţi şi magistraţii de legi".
    "Suntem în mare măsură interesaţi de păstrarea standardelor de integritate în magistratură şi în profesiile juridice. Ceea ce faceţi dumneavoastră în ultima perioadă demonstrează că într-adevăr nici măcar propriii voştri colegi care sunt certaţi cu legea nu sunt la adăpost. Continuaţi pe această cale", a afirmat ministrul Justiţiei.
    Cătălin Predoiu a încurajat conducerile barourilor şi conducerea profesiei executorilor judecătoreşti să-şi facă "curăţenie în propria ogradă" înainte să vină MP să facă, pentru că sunt fenomene de infracţionalitate transprofesională în profesiile juridice.
    El a spus că a remarcat acest lucru în procesele de recuperare a prejudiciilor, în procesele de despăgubiri, unde de multe ori statul plăteşte dublu şi triplu, pentru că există o adevărată "industrie a jonglării onorariilor" din profesiile juridice.
    "Sigur, poate că trebuie să intervenim şi legislativ în acest acord între părţi, dar cred că uneori, aşa cum au demonstrat unele rapoarte ale Corpului de control al MJ înaintate dumneavoastră, sunt activităţi sistematice care ridică semne de întrebare şi cu privire la săvârşirea unor infracţiuni", a susţinut demnitarul.
    Ministrul a dat asigurări că MJ va apăra stabilitatea legislativă a instituţiilor de combatere a corupţiei şi independenţa procurorilor, care este cheia bunei funcţionări a justiţiei în general.
    "Independenţa magistraţilor este însă important să o apăraţi şi dvs faţă de cei dintre voi care o pot afecta, pentru că ea poate fi atacată din două părţi - din exterior şi din interior - şi am în vedere mai ales acele unităţi locale mici de parchet din comunităţi locale. Este inevitabil să nu te întâlneşti pe stradă şi cu primarul şi cu preşedintele CJ, cu oameni de afaceri notabili din comunitate. Trebuie, într-adevăr, cum bine a zis preşedintele, să ţii o distanţă", a apreciat Predoiu.
    El a subliniat că de câţiva ani buni în România infractorii sunt "extrem de nefericiţi" şi asta şi datorită modului în care MP, MJ, CSM şi Preşedinţia au cooperat în acest proces foarte important.
    Predoiu i-a mulţumit procurorului general, Laura Codruţa Kovesi, pentru că, dincolo de activitatea tehnică "mai mult decât meritorie", a reuşit să poziţioneze MP printre cele mai importante instituţii ale statului român, să îi dea încredere, să atragă încrederea publicului în acest minister.
    "De aceea cred că pur şi simplu se cuvine să spun că a fost omul potrivit la locul potrivit", a afirmat ministrul Justiţiei.

    SURSA:  AGERPRES

    MOTIVAREA DECIZIEI DE ARESTARE A JUDECĂTOAREI MARIA DAVID: MĂSURA DOVEDEŞTE CĂ SISTEMUL JUDICIAR ÎŞI ELIMINĂ ELEMENTELE PERTURBATOARE

    Procurorii DNA au cerut arestarea judecătoarei Maria David de la Înalta Curte pentru două fapte de trafic de influenţă, motivând că prin aceasta se dovedeşte cetăţenilor că sistemul judiciar îşi elimină elementele ce perturbă ordinea de drept, sistemul fiind astfel recredibilizat.
    Judecătoarea Maria David a fost arestată preventiv, în 29 februarie, pentru 29 de zile, instanţa supremă admiţând, cererea procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
    În motivarea deciziei de arestare, document obţinut de MEDIAFAX, judecătorul Iulian Dragomir prezintă pe larg motivele invocate de procurorul DNA care a cerut arestarea Mariei David, magistrat la Secţia civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).
    Unul dintre motivele invocate de procurori este acela că prin arestarea judecătoarei Maria David se va demonstra cetăţenilor că sistemul judiciar românesc "îşi elimină din rândurile sale elementele care perturbă ordinea de drept".
    "Concluzionând, procurorul a arătat că în contextul prezentat, luarea măsurii arestării preventive a inculpatei Maria David va recredibiliza sistemul judiciar, cetăţenii având astfel încredere că sistemul judiciar îşi elimină din rândurile sale elementele care perturbă ordinea de drept", se arată în documentul citat.
    Procurorul de şedinţă al DNA a mai arătat că judecătoarea prezintă pericol pentru ordinea publică, din cauza faptului că având calitatea de magistrat ICCJ trebuia "să reprezinte un model de conduită pentru toţi ceilalţi colegi", însă judecătoarea ar fi comis două fapte de trafic de influenţă.
    "Or, în condiţiile în care eforturile făcute de judecători şi procurori în vederea recredibilizării percepţiei opiniei publice asupra justiţiei sunt evidente, fapte de natura celor săvârşite de inculpată afectează în mod grav imaginea justiţiei şi pune în umbră eforturile menţionate", se mai arată în motivarea arestării judecătoarei Maria David.
    Decizia de arestare preventivă a judecătoarei Maria David, de la Secţia Civilă a instanţei supreme, a fost contestată pe loc de avocatul acesteia, recursul urmând să se judece, luni, la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Procurorii anticorupţie au reţinut-o, în 28 februarie, pe judecătoarea Maria David, pentru că ar fi pretins 200.000 de euro de la o persoană pentru a interveni pe lângă foştii săi colegi de la Curtea de Apel Ploieşti să admită o contestaţie pentru anularea unei condamnări.
    David a fost judecător în Târgovişte, apoi a promovat la Curtea de Apel Ploieşti, iar din 2009 este magistrat la instanţa supremă.
    Potrivit DNA, în perioada noiembrie - decembrie 2009, judecătoarea Maria David a pretins şi primit de la un denunţător, în trei tranşe, prin intermediar, suma de 200.000 euro. În schimbul banilor, Maria David a promis că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea unui dosar al Curţii de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să admită o contestaţie în anulare, să desfiinţeze hotărârea iniţială de condamnare a denunţătorului şi să pronunţe o hotărâre de achitare a acestuia. Iniţial, denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.
    La data de 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis în principiu contestaţia în anulare formulată în dosarul respectiv şi a dispus suspendarea deciziei iniţiale de condamnare pronunţată de aceeaşi instanţă, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare.
    În luna ianuarie, Maria David i-ar fi promis aceluiaşi denunţător că, în schimbul unor sume de bani pe care i le va preciza ulterior, va interveni pe lângă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă acestuia într-un dosar având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva unei sentinţe penale prin care Judecătoria Târgovişte îi respinsese o cerere de revizuire. Cererea de revizuire fusese formulată împotriva aceleiaşi decizii penale prin care denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de trei ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală. În perioada ianuarie-februarie 2012, Maria David a primit de la denunţător, în mod repetat, suma totală de 4.000 euro şi 3.800 lei.
    În 21 februarie, Maria David i-a mai pretins denunţătorului 110.000 de euro, spunându-i că îi va remite judecătorilor pentru a rezolva favorabil doar "prima etapă", respectiv admiterea recursului, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea acesteia, urmând ca pentru etapa a doua, constând în anularea hotărârii prin care a fost condamnat, să-i dea o altă sumă de bani al cărei cuantum i-l va preciza.
    La termenul din 27 februarie, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat recursul declarat de denunţător împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Târgovişte.
    Denunţătorul judecătoareu este omul de afaceri din Dâmboviţa Petre Blanda.

    SURSA: MEDIAFAX

    DOSARUL VALIZA: PROCURORII CER 4 ANI DE INCHISOARE CU EXECUTARE PENTRU GIGI BECALI

    Procurorii au propus 4 ani de inchisoare cu executare pentru Gigi Becali in "Dosarul Valiza". Omul de afaceri este acuzat de "dare de mita" si "fals in inscrisuri". De asemenea, Victor Piturca (selectionerul Romaniei) risca doi ani cu suspendare pentru favorizarea infractorului, in timp ce Teia Sponte (vicepresedintele Consiliului de Administratie al clubului Steaua) poate primi doi ani de zile pentru complicitate, informeaza televiziunile de stiri.
    Procurorul a propus pentru Gigi Becali o pedeapsa de 4 ani pentru dare de mita si una de 2 ani pentru fals in inscrisuri, ambele cu executare.
    In cazul in care decizia definitiva va fi inchisoare cu executare, Gigi Becali va executa aceasta pedeapsa dupa ce isi va termina mandatul de europarlamentar.
    "Fotbalul va fi mai frumos daca nu va mai fi compromis de astfel de oameni. Doar asa i se va da sansa fotbalului romanesc sa renasca si sa se promoveze. Puteti si aveti datoria sa contribuiti la curatarea sportului si fotbalului romanesc domnilor judecatori. Doar asa putem da sansa generatiilor viitoare sa aprecieze din nou acest sport", a precizat procurorul Directiei Nationale Anticoruptie in sala de judecata.
    In decembrie 2008, Gigi Becali a fost trimis in judecata in "Dosarul Valiza", omul de afaceri fiind acuzat de "dare de mita" si "fals in inscrisuri sub semnatura privata". Alaturi de Becali au mai fost trimisi in judecata Teia Sponte, Alina Florentina Ciul, Victor Piturca, Raul Volcinschi si Radu Gheorghe Marino.
    "In perioada 4-7 mai 2008, Becali a oferit suma de 1.700.000 de euro jucatorilor de la "Universitatea Cluj" aflati pe foaia de joc pentru meciul din etapa a 34-a a Campionatului National de Fotbal - Liga I - circa 100.000 de euro pentru fiecare - acestia urmand sa isi indeplineasca indatoririle de serviciu, sa-si apere corect sansele si sa castige meciul cu "CFR 1907 Cluj", se precizeaza in rechizitoriul intocmit de procurorii DNA.
    Bani gasiti in valiza aflata la Teia Sponte (1,7 milioane de euro) au fost sechestrati printr-o ordonanta din 8 mai 2008.


    SURSA: hotnews.ro  

    VANGHELIE A SCĂPAT. DNA I-A DAT NUP PENTRU PRIVATIZAREA MAGAZINULUI

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au decis că Primarul Sectorului 5, Marian Vanghelie, nu se face vinovat de abuz în serviciu şi luare de mită în dosarul în care au cercetat privatizarea Magazinului Bucureşti şi modul cum s-au înfiinţat în sector magazinele Economat
    Primarul PSD al Sectorului 5, Marian Vanghelie, a scăpat de problemele care le avea la Direcţia Naţională Anticorupţie. Procurorii au dispus neînceperea urmăririi penale faţă de edil, în dosarul în care acesta era anchetat pentru modul în care a fost privatizat magazinul Bucureşti dar şi pentru afacerea Economatul.
    "La data de 9 ianuarie 2012, în cauza penală la care faceţi referire, în conformitate cu prevederile art. 228 alin. 6 şi art. 10 lit. a („fapta nu există") din Codul de procedură penală, procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie au dispus faţă de numitul Vanghelie Marian Daniel neînceperea urmăririi penale pentru infracţiunile de luare de mită, abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată, instigare la infracţiunea de stabilire, cu intenţie, a unei valori diminuate, faţă de valoarea comercială reală, a bunurilor aparţinând agenţilor economici la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar, comisă în cadrul acţiunii de privatizare, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, în formă calificată şi pentru alte infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie şi în legătură cu infracţiunile de corupţie", precizează DNA într-un răspuns trimis în urma unei solicitări făcute de România Liberă în baza legii accesului la informaţiile de interes public.
    În răspunsul amintit, DNA precizează că în ceea ce priveşte legalitatea încheierii unor contracte de prestări servicii ori lucrări între S.C. Economat Sector 5 Bucureşti S.R.L. (firmă deţinută şi controlată de Primăria Sector 5 Bucureşti) şi alte societăţi comerciale, din probele administrate s-a stabilit faptul că a fost respectată legislaţia în vigoare la acel moment privind achiziţiile publice şi că furnizorii Primăriei Sectorului 5 Bucureşti şi-au îndeplinit obligaţiile contractuale, astfel că instituţia publică şi unităţile din subordine nu au fost prejudiciate.
    "De asemenea, ancheta nu a relevat elemente de fapt care să conducă la convingerea că s-au săvârşit infracţiuni de corupţie", mai arată DNA în răspunsul transmis României Libere.
    Cum însă ancheta DNA nu îl viza doar pe primarul Marian Vanghelie, pentru celelalte persoane vizate de actele premergătoare făcute de procurorii anticorupţie s-a dispus disjungerea şi declinarea către alte unităţi de parchet pentru infracţiuni care nu sunt de competenţa Direcţiei.
    Marian Vanghelie s-a prezentat la începutul lunii octombrie a anului trecut în faţa procurorilor pentru a fi audiat. El a dat atunci o declaraţie însă la final nu a recunoscut că era vorba chiar despre dosarul în care era principalul vizat de anchetatorii anticorupţie.
    „E unul dintre multele dosare care există în Romania. Ştiţi câte dosare sunt? Rafturi întregi (...) Proceduri, cum se întâmplă, ce se întâmplă, lucruri care sunt fireşti.Înţeleg mai greu şi mă duc acum acasă, stau liniştit, îmi fac un remember şi îmi dau seama ce am înţeles, ce nu am înţeles, vreţi să mai greşesc şi să zic iar Almanahe, dupa aia iar daţi titluri, aşa că trebuie să fiu atent. Despre ce dosar e vorba? Într-unul din dosarele care sunt în România, ştiţi câte sunt aici. (...) E normal, nu e mâna nimănui, totul e normal în România, nu vă creaţi probleme. (...) Nu am de unde să ştiu eu exact cine este cercetat, cum e cercetat, eu nu am pus întrebări, a fost o chestie normală, am fost întrebat, am răspuns. Procurorii au vrut să ştie cum sunt administrate bugetele primăriei", a spus edilul sectorului 5, anul trecut, la ieşirea din sediul DNA

    SURSA: ROMANIA LIBERA

    DEPUTATUL DAN PĂSAT, LA UN PAS DE A FI EVACUAT DE LA CURTEA SUPREMĂ



    Judecat pentru corupție, deputatul Dan Păsat a fost, astăzi, la un pas de a fi evacuat din sală, căci a vorbit neîntrebat, în timpul procesului de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
    Președinta completului de trei căruia i-a fost repartizat dosarul în care Dan Păsat este acuzat de corupție a fost cât pe ce să-l evacueze pe deputat din sala de judecată. Motivul: parlamentarul a intervenit, neîntrebat, în timp ce era audiată partea vătămată Teodor Barbu, primar al comunei Topor. Acesta a declarat că nu își mai amintește exact dacă Dan Păsat sau un afacerist, ambii prezenți la o discuție în biroul primarului, i-a sugerat să rezilieze un contract cu o anumită firmă, pentru a-l încheia cu o alta, în care deputatul avea interes direct. Păsat a comentat, neîntrebat, din sală, susținând că judecătoarea i-ar dicta grefierei altceva decât declară partea vătămată. Moment în care președinta completului i-a pus în vedere că, la următoarea intervenție, va fi evacuat.

    Primarul Teodor Barbu a avut o depoziție oscilantă, precizând că își menține declarațiile date la DNA, cu o singură excepție, și anume aceea că... nu se consideră parte vătămată. A încercat să-l exonereze de răspundere pe deputatul Dan Păsat, dar s-a încurcat în declarații, fapt sesizat de instanța de judecată.

    FOST PROCUROR GENERAL ADJUNCT, CONDAMNAT LA ÎNCHISOARE CU SUSPENDARE


    Fostul procuror general adjunct Georgeta Gabriela Ghiță a fost condamnată la 2 ani de închisoare cu suspendare pentru comiterea infracțiunii de permitere a accesului unor persoane neautorizate la informații ce nu sunt destinate publicității.
    Magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) i-au condamnat vineri la pedepse cu închisoarea pe procurorii trimişi în judecată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru fraudarea examenului de la Institutul Naţional al Magistraturii (INM).
    Potrivit deciziei, Eugen Cojocaru şi Gheorghe Dumitru au fost condamnaţi la trei ani de închisoare cu executare şi confiscarea a 15.000 de euro, Gheorghe Bucur şi Gheorghe Cerbeanu au fost condamnaţi la doi ani şi şase luni de închisoare cu suspendare condiţionată pe un termen de încercare de cinci ani, iar Gabriela Ghiţă şi Sterian Guli au fost condamnaţi la doi ani de închisoare cu suspendare condiţionată pe un termen de încercare de cinci ani.

    Toți inculpaţii trebuie să plătească cheltuieli de judecată către stat în valoare de câte 10.000 de lei. Decizia poate fi atacată cu recurs la completul de cinci de judecători al ÎCCJ.

    SURSA:  EVZ.ro

     

    RAPORT CSM: VOLUMUL DE ACTIVITATE ÎNREGISTRAT ÎN 2011 LA NIVELUL INSTANŢELOR A FOST DE APROXIMATIV 3,2 MILIOANE DE DOSARE

     

    Volumul total de activitate înregistrat la nivelul instanţelor judecătoreşti în 2011, exceptând instanţele militare, a fost de aproximativ 3,2 milioane de dosare, în creştere cu 8% comparativ cu anul anterior, în timp ce schemele instanţelor au fost majorate cu doar 0,62%, se arată în Raportul privind starea justiţiei în 2011 publicat pe site-ul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).
    Potrivit Consiliului, cu toate că şi numărul cauzelor soluţionate la nivel naţional în 2011 a crescut cu 10% faţă de anul anterior, numărul dosarelor nesoluţionate rămase în stoc la sfârşitul acestei perioade s-a majorat cu 7% faţă de anul anterior.
    "În acest context, trebuie subliniată situaţia dificilă a instanţelor care, deşi au soluţionat de la an la an tot mai multe dosare, se confruntă, în acelaşi timp, cu o creştere exponenţială a stocurilor finale, fapt ce va duce, dacă trendul se menţine, la blocarea activităţii acestora", se spune în document.
    CSM menţionează că se evidenţiază, ca şi în anii anteriori, trei curţi de apel, trei tribunale şi 6 judecătorii cu un număr foarte mare de cauze de soluţionat comparativ cu celelalte, şi anume Curtea de Apel Bucureşti, Curtea de Apel Craiova, Curtea de Apel Cluj, Tribunalul Bucureşti, Tribunalul Constanţa, Tribunalul Dolj şi Judecătoria Timişoara, Judecătoria Iaşi, Judecătoria Constanţa, Judecătoria Sectorului 2, Judecătoria Sectorului 3 şi Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti.
    Comparativ cu anul 2007, cea mai importantă creştere în 2011 a fost înregistrată în materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale (procentul fiind de 178 % în cazul curţilor de apel şi de 88% în cazul tribunalelor), în materia contenciosului administrativ (procentul fiind de 137% în cazul curţilor de apel şi de 200% în cazul tribunalelor), precum şi în materia insolvenţei (procentul fiind de 190%).
    Sursa citată precizează că sporirea accentuată a volumului de activitate a condus, faţă de anul 2007, la creşterea încărcăturii pe judecător cu 88% în cazul curţilor de apel, cu 43% în cazul tribunalelor şi cu 76% în ceea ce priveşte judecătoriile.
    Media naţională a încărcăturii pe judecător şi a celei pe schemă, înregistrate în anul 2011 - 1.101 cauze/906 cauze la judecătorii, 1.058 cauze/928 cauze la tribunale şi 1.034 cauze/950 cauze la curţile de apel - a fost depăşită de un număr de 31 de judecătorii, 17 tribunale şi 10 curţi de apel.
    Consiliul subliniază că încărcături similare au fost înregistrate şi la nivelul instanţei supreme, respectiv 942 cauze pe judecător.
    De asemenea, volumul total al dosarelor penale de la nivelul parchetelor în 2011 a fost de aproape 1,7 milioane dosare, în creştere cu 9% comparativ cu anul anterior, în timp ce schemele parchetelor au fost majorate cu 1,82%.
    Cu excepţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a înregistrat un volum de dosare penale cu 14% mai mic comparativ cu anul anterior, toate parchetele au înregistrat o creştere a volumului de dosare în 2011, cea mai mare creştere având loc la nivelul parchetelor de pe lângă judecătorii, urmată de cea a parchetelor de pe lângă tribunale şi de cea a parchetelor de pe lângă curţile de apel, în această ordine.
    Totodată, creşterea semnificativă a volumului de activitate s-a repercutat şi asupra încărcăturii pe procuror, care a crescut de la 149 de dosare, în anul anterior, la 171 de dosare în 2011, în cazul parchetelor de pe lângă tribunale şi de la 1.323 la 1.347 de dosare în ceea ce priveşte parchetele de pe lângă judecătorii.

    SURSA: AGERPRES

    Preşedintele ÎCCJ: Nu voi accepta ca în rândul judecătorilor să existe oameni care încalcă legea

    Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Livia Stanciu, a declarat, joi, după prezentarea bilanţului activităţii Ministerului Public, că atât timp cât va deţine această funcţie nu va accepta ca în rândul judecătorilor de la instanţa supremă să existe oameni care încalcă legea.
    "Eu sunt convinsă că toţi colegii judecători, care au această credinţă în noţiunea de justiţie, nu vor accepta niciodată ca în colectivul lor să existe persoane care încalcă legea. Cât voi fi eu preşedintele acestei instanţe supreme sub niciun fel de formă nu voi accepta ca în rândul judecătorilor supremi să existe oameni asupra cărora planează situaţii de acest gen", a afirmat Livia Stanciu.
    Şeful instanţei supreme a precizat că, la ora actuală, Parchetul efectuează cercetări faţă de judecătoarea Maria David, a fost pusă în mişcare acţiunea penală în acest caz, dar operează încă principiul prezumţiei de nevinovăţie.
    "Sigur, haideţi să lăsăm justiţia, respectiv colegii procurori să facă cercetări în cauză, colegii judecători dacă se va dispune o trimitere în judecată să efectueze cercetări faţă de Maria David. Cert este că nu voi accepta ca în sistemul judiciar să rămână oameni care încalcă legea într-o formă sau alta", a adăugat preşedintele ÎCCJ.
    Referitor la legea lustraţiei, Livia Stanciu a evitat să răspundă unei întrebări legate de faptul că ar intra în categoria persoanelor lustrabile, însă a precizat că Secţiile Unite ale ÎCCJ s-au întrunit miercuri şi a fost sesizată CCR în vederea exercitării controlului de constituţionalitate asupra acestei legi înainte de promulgare.
    "Legea nu respectă considerentele cu valoarea generală obligatorie ale unei decizii anterioare a autorităţii constituţionale a României, CCR, din 7 iunie 2010", a completat judecătoarea.

    SURSA: AGERPRES

    TIMIŞ: VICEPREŞEDINTELE CURŢII DE APEL TIMIŞOARA, REŢINUT PENTRU LUARE DE MITĂ

    Vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, Cătălin Şerban, a fost ridicat de procurorii DNA, în noaptea de miercuri spre joi, în urma unui flagrant, acesta fiind suspectat că ar fi primit mită de 50.000 de euro pentru a interveni în rezolvarea favorabilă a unui dosar aflat pe rolul Curţii de Apel.
    Dosarul este legat de un accident provocat anul trecut de Iacob Chişărău, directorul ''Moldomin'' Moldova Nouă, soldat cu mai mulţi morţi şi răniţi.
    Alături de vicepreşedintele Curţii de Apel Timişoara, la audieri a fost condusă şi soţia sa, avocata Ramona Şerban, aceasta fiind lăsată după audieri să plece acasă. Cătălin Şerban a fost condus sub escortă la DNA Bucureşti.
    Potrivit unor surse media, banii i-ar fi fost daţi soţiei avocate prin intermediul şefului Poliţiei Moldova Nouă, comisarul Nicolae Sava, iar joi dimineaţă urmează să aibă loc o percheziţie în cabinetul avocatei, unde s-ar afla banii marcaţi, folosiţi pentru flagrant.
    Cazul va fi preluat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    SURSA: AGERPRES

    ÎNCEPE AUDIEREA MARTORILOR ÎN PROCESUL PREŞEDINTELUI CJ CONSTANTIN NICOLESCU

     

    La Tribunalul Argeş începe, joi, audierea martorilor din dosarul în care preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Argeş, Constantin Nicolescu, este judecat pentru fapte de corupţie alături de alte zece persoane, printre care omul de afaceri Cornel Penescu şi patru foşti sau actuali primari.
    Instanţa i-a citat pentru acest termen pe primii opt dintre cei 27 de martori din dosarul instrumentat de Serviciul Teritorial Piteşti al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).
    La ultimele două termene au fost audiaţi toţi cei 11 inculpaţi, însă patru dintre ei, respectiv omul de afaceri Cornel Penescu, primarul comunei Budeasa, Ion Ştefan, primarul comunei Stâlpeni, Ion Popa şi Mircea Tudor, diriginte de şantier la firma de construcţii Zeus, au declarat în faţa instanţei că nu au de făcut niciun fel de precizări suplimentare în acest stadiu al procesului.
    Procurorii Serviciului Teritorial Piteşti al DNA au dispus, pe 18 mai 2011, trimiterea în judecată a preşedintelui CJ Argeş, Constantin Nicolescu, pentru mai multe fapte de corupţie şi fraudare de fonduri europene. El este acuzat de folosirea sau prezentarea de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, care au ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Comunităţilor Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele lor, cu consecinţe deosebit de grave, fals intelectual în legătură directă cu infracţiunea împotriva intereselor financiare ale CE, săvârşite în scopul de a ascunde comiterea sau în realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracţiune, luare de mită, toate în formă continuată, precum şi de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în scopul obţinerii pentru altul a unui avantaj patrimonial.
    În acelaşi dosar au mai fost trimişi în judecată Cornel Penescu, acţionar majoritar al SC PIC SA Piteşti, pentru dare de mită în formă continuată, precum şi Gheorghe Nicuţ, fost primar al municipiului Curtea de Argeş, Călin Ioan Andrei, primar al municipiului Câmpulung Muscel, şi Ion Ştefan, primar al comunei Budeasa, pentru fraudarea fondurilor europene.
    De asemenea, au fost deferiţi justiţiei Florian Despan, director executiv al Direcţiei pentru Integrare Europeană şi Dezvoltare Regională din cadrul CJ Argeş, Ion Popa, primar al comunei Stâlpeni, Dobre Grigore, asociat şi administrator la SC Zeus SA Piteşti, Ion Nicolae, reprezentant al aceleiaşi firme, Gheorghe Dumitrache şi Tudor Mircea, diriginţi de şantier.

    SURSA: AGERPRES

     

    JUDECĂTOARELE LUI STAICU AU ELIBERAT UN MEMBRU AL QAEDA

    Judecătoarele Dumitriţa Piciarcă şi Liliana Bădescu, din completul care l-a scăpat de Dinel Staicu de o condamnare, au fost monitorizate de procurorii care considerau suspectă eliberarea unui irakian, membru Al Qaeda, judecat în prezent pentru fapte de terorism. Deşi cele două au primit NUP, în cazul lui Piciarcă anchetatorii au descoperit şi conexiuni care duceau spre membri ai lumii interlope.
    Doi dintre magis­traţii de la Curtea de Apel Bucu­reşti care au pro­­nun­ţat sentinţa de anulare a condamnării la şapte ani de închisoare cu executare a fostului preşedinte al SIF Oltenia Dinel Staicu (devenit între timp Nuţu), au un trecut tumultuos, Liliana Bădescu şi Du­­mi­triţa Piciarcă au ajuns în aten­­ţia procurorilor Direcţiei Na­­­­ţionale An­ti­corupţie. Cele două au primit neînceperea urmăririi penale în 2010, însă în cazul lui Piciarcă procurorii DNA au descoperit un cerc relaţional interesant, judecătoarea fiind conec­tată la clanurile ţigăneşti printr-un alt fost magistrat de la Tribunalul Bucureşti, Maria Năvală.
    La acel moment, procurorii DNA monitorizau eliberarea sus­pectă din închisoare a irakianului Mohamad Al Dulaimi, liderul unui grup infracţional organizat care se ocupa cu traficul de mi­granţi. Ulterior, procurorii DIICOT au descoperit chiar că Al Dulaimi a introdus ilegal în România câţiva membri Al Qaeda, irakianul fiind judecat în prezent şi pentru fapte de sprijinire a terorismului. În 2008, completul for­mat din Dumitriţa Piciarcă, Liliana Bădescu şi Mihai Oprescu a decis să-l lase în libertate chiar pe Al Dulaimi, cel care era considerat liderul grupului in­­frac­ţio­nal ce făcea trafic de mi­granţi. Fra­ţii săi, şi ei implicaţi în mai multe infracţi­uni, au fost menţi­nuţi după gratii, dar ulterior eliberaţi.
    Morar anunţă anchetă
    Chemată la DNA, fosta soţie a irakianului, Florina Al Dulaimi, a recunoscut că a apelat la serviciile interlopului Sandu Mialca, care i-a fost prezentat drept un personaj cu relaţii în rândul ma­gistraţilor de la Curtea de Apel Bucureşti. Înalta Curte de Casa­ţie şi Justiţie a emis atunci, la soli­citarea procurorilor DNA, un mandat de interceptare a convorbirilor telefonice ale judecătoarei Dumitriţa Piciarcă. În urma acestei monitorizări, anchetatorii arată în rechizitoriul prin care l-au trimis în judecată pe Mialca Sandu, că Piciarcă avea legături cu acesta. Judecătoarea a scăpat atunci doar pentru că procurorii DNA nu au apucat să demonstreze că magistratul a primit bani pentru eliberarea lui Al Dulaimi, cercul relaţional fiind însă foarte bine conturat de anchetatorii anticorupţie.
    Dar începutul acestei săptămâni a mai adus o surpriză. Procurorul-şef al DNA, Daniel Morar, a anunţat luni, în timpul unei emisiuni la TVR, că a început o anchetă penală, cu referire la soluţiile date de instanţă în cazul Dinel Staicu. Morar nu a detaliat însă subiectul: „E ciudat că două instanţe au spus că nu suntem în situaţia aceea şi nu se impune încetarea procesului penal, iar a treia a spus altceva. Mi‑am manifestat îndoiala pentru că procurorii noştri de şedinţă au argumentat de ce nu suntem într-o asemnea situaţie".
    Covrigii
    Revenind, procurorii DNA explică în rechizitoriul interlopilor Sandu Mialca şi Ion Migdal că o conexiune a judecătoarei Piciarcă cu Mialca este un fost judecător de la Tribunalul Bucureşti, Maria Năvală. Anchetatorii au mai găsit atunci şi alte ciudă­ţenii. „Pe parcursul urmăririi penale a ridicat suspiciuni faptul că inculpatul Mialca Sandu a transmis judecătorului Piciarcă Dumitriţa un mesaj codificat referitor la covrig şi a stabilit o întâlnire cu aceasta prin intermediul soţiei sale, Mialca Lucica. Suspiciunile au fost întărite de faptul că, în discuţiile purtate cu martorul Al Dulaimi Florina, inculpatul Mialca Sandu a invocat relaţia specială pe care ar fi avut‑o cu un magistrat din cadrul Curţii de Apel Bucureşti", explică procurorii DNA. Deşi demonstrează cercul relaţional al judecătoarei,  anchetatorii arată că au dispus neînceperea urmăririi penale întrucât nu au putut da de urma vreunei sume de bani.
    Sentinţă contestată
    Lichidatorul Băncii Interna­ţio­nale a Religiilor, Arin Stănescu, a declarat pentru „România liberă" că specialiştii de la RVA Insolvency analizează în prezent so­lu­ţiile pe care le au pentru a putea contesta efectiv sentinţa Curţii de Apel Bucureşti prin care a fost anulată condamnarea la şapte ani de închisoare cu executare a lui Dinel Staicu.  RVA Insolvency este societatea de lichidare care a preluat spre administrare Banca Religiilor după ce instituţia a intrat în faliment. Imediat după condamnarea definitivă a lui Staicu, RVA Insolvency pornise procedura de executare silită împotriva acestuia. „Noi am făcut recurs la acea con­testaţie în anulare pentru a ne pu­tea încadra în termen, iar acum spe­cialiştii noştri analizează toate căile pe care le avem la dispoziţie. Nu am făcut plângere penală împotriva judecătorilor", a declarat Arin  Stanescu.

    SURSA: ROMANIA LIBERA

     

    DNA ORADEA A TRIMIS ÎN JUDECATĂ O PERSOANĂ PENTRU LUARE DE MITĂ DE PESTE 33.000 EURO ŞI 42.000 LEI

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Oradea au dispus trimiterea în judecată a managerului logistică în cadrul SC Swisscaps România SRL Cornu, judeţul Prahova, Georgiana Costin, acuzată de luare de mită şi spălare de bani, şi a Ioanei Dinu, persoană fără calitate specială, în sarcina căreia s-a reţinut complicitate la infracţiunea de spălare de bani.


    Potrivit unui comunicat al DNA remis, luni, AGERPRES, în perioada 2007-2010, inculpata Georgiana Costin, manager logistică în cadrul firmei cu obiect de activitate în domeniul produselor farmaceutice, a pretins şi primit de la reprezentanţii a două societăţi comerciale sumele totale de 33.150 de euro şi 48.893 lei şi a beneficiat în mod gratuit de servicii turistice în valoare de 2.990 lei în staţiunea Băile Felix, judeţul Bihor, pentru ca, în virtutea atribuţiilor sale de serviciu, să încheie contracte de transport marfă între SC Swisscaps România SRL şi firmele reprezentate de persoanele care au dat sumele de bani.
    "Pentru a disimula adevărata provenienţă a sumelor de bani menţionate mai sus, inculpata Costin Georgiana a încasat suma totală de 33.150 de euro prin contul bancar al mamei sale Dinu Ioana, iar suma de 42.842 lei printr-un cont bancar destinat drepturilor salariale. În vederea confiscării, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra bunurilor mobile aparţinând celor două inculpate", se arată în comunicat.
    Dosarul a fost înaintat spre judecare la Tribunalul Bihor.

    SURSA: AGERPRES

    CUM A FOST SCOS NEVINOVAT PRIMARUL PANDELE DE LA VOLUNTARI


    Instanța care l-a achitat pe primarul din Voluntari, Florentin Pandele, consideră că acuzațiile DNA se bazează pe declarațiile unui martor necredibil și că nimeni nu este vinovat, la mijloc fiind vorba de o greșeală minoră. Pandele a semnat o autorizație de construcție pe care a anulat-o în aceeași zi, lucru care putea fi ordonat doar de judecător. Numai că, documentul a produs efecte juridice. Fluturând hârtia, beneficiarul turc Yilmaz Oguz a semnat 60 de antecontracte de vânzare – cumpărare și a încasat 5 milioane de euro de la viitorii locatari, deși autorizația de construire a fost emisă în lipsa a trei avize esențiale.
    Magistratul consideră că turcul Yilmaz Oguz, investitorul care a obținut pentru o zi o autorizație de construcție de la Pandele nu avea rost să se folosească de intermediari din moment ce există date care arată că îl știa bine pe primar. Elena Brîndușa Gheorghe de la Tribunalul București îl critică pe procurorul care a întocmit dosarul, susținând că ar fi folosit comentarii irelevante ”bazate pe stereotipuri”.
    În treacăt fie spus, soțul judecătoarei este procuror la Parchetul General. Gheorghe arată că nu poate fi vorba în acest dosar de trafic de influență pe lângă primar și subordonații acestuia care au emis o autorizație fără îndeplinirea tuturor condițiilor legale.

    Păreri divergente
    Procurorii au susținut că autorizația emisă de Pandele pentru construcția unui bloc nu era legală deoarece nu respecta condițiile pentru emitere, adică nu era realizat PUD-ul și nu avea aviz de mediu. Judecătoarea a considerat că ”împrejurarea că respectiva autorizație a fost emisă în baza unei documentații incomplete nu poate fi calificată ca apartinând ilicitului penal, în condițiile în care nu a fost săvârșită într-o manieră care ar putea fi considerată infracțiune”.
    Greșeală ”reparată”
    Pe motiv că autorizația a fost emisă cu depășirea termenului legal de 30 de zile, instanța a considerat că funcționarii primăriei Voluntari nu l-au favorizat pe Yilmaz Oguz. ”Pe aceeași linie se înscrie faptul că autorizația emisă a fost revocată atunci când s-a apreciat (justificat sau nu) că n-ar fi fost întrunite cerințele legale... Concluzia apare cu atât mai justificată cu cât în aceeași zi, la inițiativa inculpatului Moscu Cristian Iosif (arhitectul șef al orașului, n.red.) s-a procedat la revocarea autorizației. Astfel, acesta a declarat că reverificând dosarul de autorizare a observat că lipsește avizul pentru protecție civilă și cel de mediu, apreciind totodată că ar fi necesară și obținerea unui PUD”, notează magistratul în motivarea de achitare a celor șase învinuiți. Instanța este convinsă că niciunul dintre cei trei funcționari ai primăriei nu a acționat cu intenția de a falsifica autorizația și nici nu a urmărit producerea de consecințe juridice ”aceștia fiind în eroare la momentul emiterii autorizației în ceea ce privește existența documentației complete”.
    Documentul inexistent a ”produs” 5 milioane euro
    DNA a susținut că revocarea autorizației de construcție este nelegală, asupra anulării acestor acte putându-se pronunța numai instanța de judecată. Făcând apel la o logică dusă la extrem, Tribunalul București arată că ”privitor la respectiva dispoziție intervine sancțiunea inexistenței”.
    ”Pentru ca inculpații Yilmaz și Filip să poată obține avizele ce lipseau la momentul emiterii autorizației de construire, inculpații Pandele, Șerban și Moscu au emis în fals un nou document intitulat ”anexă la certificatul de urbanism”, omitând să îl dateze și să îl înregistreze”, arată DNA în rechizitoriu. Față de acest aspect, Tribunalul consideră că din moment un act al primăriei nu poate fi revocat legal decât de un judecător, o anexă la un astfel de a nu are nicio valoare și poate fi emis fără nicio problemă!
    ”Pe cale de consecință, se înlătură orice impediment la emiterea unei anexe la certificatul de urbanism anterior datei de 25 septembrie 2007, ca efect al inexistenței din punct de vedere legal a dispoziției de revocare”.
    Dacă ștampilă nu e, nimic nu e
    Lipsa ștampilei, a datei emiterii și a numărului de înregistrare pe respectiva anexă reprezintă motive pentru a considera că respectivul înscris nu este oficial și, în consecință, nu este valabil. Nefiind un înscris oficial, nu putem vorbi de infracțiunea de fals intelectual.
    Acuzele DNA
    Primarul orasului Voluntari, Florentin Pandele, a fost trimis în judecată de procurorii Directiei Naționale Anticorupție pentru fals intelectual în formă continuată în decembrie 2008. Alături de el au mai fost trimise în judecată alte cinci persoane: Cristian Iosif Moscu, arhitect șef al Direcției Urbanism din cadrul Primăriei orașului Voluntari, și Carmen Nicoleta Șerban, secretar general al primăriei Voluntari, ambii acuzați de fals intelectual în formă continuată, Oguz Yilman și Liliana Filip, director general la SC Real Construction Companies Group SA, pentru cumparare de influență și uz de fals, în formă continuată, precum și Gheorghe Florea, pentru trafic de influență.
    Certificat de urbanism, în fals
    Potrivit DNA, în cursul anului 2007, Oguz Yilmaz a achiziționat de la Gheorghe Florea, contra sumei de 320.000 de euro, un teren amplasat în orașul Voluntari, în scopul de a construi ansamblul rezidențial ATHOS prin intermediul firmei lui Oguz Yilaz și Liliana Filip, SC Real Construction Companies Group SA. Yilmaz, cu complicitatea lui Filip, i-a oferit lui Florea suma de 180.000 de euro pentru a interveni pe lângă funcționari din cadrul Primariei Voluntari în vederea obținerii certificatului de urbanism și a autorizației de construire pentru ansamblul rezidențial Athos.
    DNA precizează că, în urma demersurilor lui Gheorghe Florea, Primaria Voluntari a emis certificatul de urbanism pentru proiectul rezidential Athos - Voluntari. ”La data de 25 septembrie 2007, inculpatul Florentin Pandele, în calitate de primar al orașului Voluntari, împreună cu subordonații săi, inculpații Carmen Nicoleta Șerban, secretar al primăriei, și Cristian Iosif Moscu, arhitect șef al primăriei, au eliberat, în fals, autorizația de construire pentru ansamblul rezidențial Athos, confirmând în mod nereal în conținutul acestui act administrativ că sunt îndeplinite condițiile cerute de lege.
    Pandele a reinventat Dreptul
    Cu toate că, în aceeași zi, emitenții actului au revocat acest act administrativ (modalitate neprevăzută de lege), el a intrat, totuși, în posesia inculpaților Yilmaz și Filip care au demarat lucrările de construire imediat, în octombrie 2007. Astfel, au încheiat circa 60 de antecontracte de vanzare-cumpărare pentru apartamente din ansamblul rezidential ATHOS, încasând aproximativ 5.000.000 de euro”, susțin anchetatorii.
    DNA mai menționează că, în acest timp, funcționarii Primăriei Voluntari implicați în emiterea acestui înscris nu au făcut niciun demers pentru a se respecta legalitatea în privința construirii ansamblului rezidențial, primul pas de acest fel fiind realizat abia după începerea cercetărilor în cauză.

    SURSA: EVZ.ro

     

    MAFIA DE STAT DE LA RESTITUIREA PROPRIETĂŢII

    Autoritatea pentru Restituirea Proprietăţilor s-a comportat ca un stat în stat, fapt care a creat multe nedreptăţi în ceea ce priveşte despăgubirea foştilor proprietari. Aceste concluzii se desprind din rezultatele auditului care a avut loc recent la această instituţie.
     Guvernul a decis să suspende pentru şase luni emiterea titlurilor de despăgubire pentru proprietăţile naţionalizate de regimul comunist. În acelaşi timp, premierul Răzvan Ungureanu a sesizat Parchetul cu privire la neregulile constatate cu ocazia auditului care a avut loc la Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor. Controlul a scos la iveală faptul că această instituţie a funcţionat până acum ca un veritabil „stat în stat", iar soluţionarea cazurilor de retrocedare nu s-a făcut după reguli stricte, aplicate pentru toţi solicitanţii la fel, ci mai degrabă aleatoriu.
    Preşedintele ANRP, Dorina Danielescu, a declarat că în urma verificărilor s-a constatat că în cazul a circa 80% din cererile pentru care s-au emis decizii de despăgubire pe fond funciar lipseau de la dosar certificatele de moştenitor.
    Situaţiile excepţionale care făceau regula
    Iată câteva dintre problemele întâlnite la ANRP. Mari nereguli au fost constatate chiar în ceea ce priveşte ordinea de selectare a dosarelor de retrocedare. Astfel, un mare număr de cereri de restituire au fost soluţionate cu prioritate, fără ca la dosare să fie ataşate şi documentele care să dovedească "situaţia excepţională" în care se află solicitantul, sau au fost ataşate documente diverse de la adeverinţe emise de medicul de familie până la rapoarte medicale (fără a exista un regulament în acest sens).
    De asemenea, raportul de audit a mai scos la iveală faptul că a existat un tratament inechitabil şi în ceea ce priveşte plata despăgubirilor pentru foştii proprietari. Astfel, plata nu s-a făcut cronologic, în ordinea emiterii titlurilor de plată, fiind identificate cazuri în care banii s-au dat în aceeaşi zi în care a fost emis titlul şi cazuri în care banii s-au plătit după doi ani de la emiterea actelor.
    Probleme au fost şi în ceea ce priveşte persoanele care au încasat despăgubirile datorate foştilor proprietari. Astfel, au existat terţe persoane, împuternicite, care nu ar fi avut dreptul să încaseze banii.
    În ceea ce priveşte numărul solicitărilor rezolvate între 2006 şi 2011, situaţia arată astfel: au fost soluţionate 12.600 dosare, 16.900 sunt în lucru iar 21.000 au rămas încă neatinse.
    Având în vedere multitudinea problemelor constatate şi faptul că, potrivit unor estimări, valoarea restituirilor făcute până acum (acţiuni, bani sau în natură) se ridică la peste 3 miliarde de euro, pot fi ridicate câteva întrebări legitime: în primul rând, câte dintre despăgubirile acordate nu au fost corecte?  Apoi, având în vedere scandalurile de corupţie în care a fost implicată instituţia, câte dintre dosare au fost rezolvate în baza unor comisioane substanţiale plătite funcţionarilor şi câţi oameni de bună-credinţă aşteaptă şi acum o soluţie din partea statului pentru proprietăţile ce le-au fost confiscate de comunişti.
    Scandaluri răsunătoare la vârful ANRP
    Instituţia care trebuia să rezolve problema despăgubirii foştilor proprietari a dat naştere unor mari controverse. Primele semne de întrebare au fost ridicate de persoanele desemnate să conducă ANRP.
    Astfel, în mandatul lui Călin Popescu Tăriceanu insti­tuţia a fost condusă de Ingrid Zaaraour despre care s-a spus că ar fi protejata fostului preşedinte al Camerei Deputa­ţilor, Bogdan Olteanu. Sub semnătura sibiencei-libaneze a fost retrocedat Muzeul Bruken­thal şi castelul Bran. Trebuie precizat că Ingrid Zaaraour s-a ocupat, anterior numirii la ANRP de mai multe dosare de retrocedare, în calitate de avocat al unor case de avocatură cu activitate controversată. În urma unei inspecţii făcute de Curtea de Conturi  la ANRP, s-a constatat că în 2008, în mandatul lui Ingrid Zaaraour, au fost făcute evaluări după bunul plac şi s-au emis titluri de despăgubire în lipsa actelor doveditoare ale dreptului de proprietate sau a calităţii de moştenitor a fostului proprietar care au adus prejudicii de milioane de euro statului.  Raportul Curţii de Conturi a stabilit că, în urma evaluărilor neconforme s-au efectuat plăţi în valoare totală de 1.453.300 lei, iar în urma acordării de despăgubiri unor persoane care nu deţineau acte prin care să ateste că au fost proprietari, prejudiciile au ajuns la peste 9 milioane de lei. Ingrid Zaaraour a câştigat în 2008 aproape 400.000 lei în calitate de şefă a ANRP şi de membră în CA al Fondului Proprietatea.
    Următorul preşedinte al ANRP a fost Ancuţa Opre care înainte fusese subalterna Mihaelei Geoană la Fundaţia Crucea Roşie, iar apoi consiliera personală a lui Mircea Geoană. Din 2009 încoace, Opre e membru supleant al Consiliului Director al Agenţiei Naţionale de Integritate. Ciudat e Ancuţa Opre încalcă tocmai regulile a căror respectare ANI e pusă să le vegheze. Astfel, din declara­ţiile de avere lipseşte cu desăvârşire orice referire la leafa consistentă din perioada cât a fost preşedinta ANRP.
    În perioada 2009- 2011 ANRP a fost condusă de Crinuţa Dumitrean, fostă "Miss Bistriţa". Oficial, aceasta a părăsit ANRP onorabil, dându-şi demisia în octombrie 2011. Ea a fost înlocuită de Dorina Danielescu, care a fost între anii 2004 şi 2009 la conducerea Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial Ploieşti. Numirea unui procuror în locul domnişoarei Crinuţa Dumitrean a reprezentat la acel moment un indiciu că restituirea proprietăţilor scăpase de sub control şi trebuia să vină cineva să facă curăţenie. La două săptămâni după demisie, Crinuţa Dumitrean a intrat în vizorul DNA în calitate de făptuitor, în dosarul în care unul din vicepreşedinţii ANRP, Cătălin Baciu, fusese arestat pentru luare de mită cu doar o lună înainte.
    Proprietăţi restituite pe şpagă
    În august 2011, vicepreşedintele ANRP Remus Virgil Baciu a fost arestat pentru trafic de influenţă, fiindcă ar fi primit peste 400.000 de lei în schimbul urgentării soluţionării anumitor dosare de despăgubire a unor foşti proprietari de imobile naţionalizate.
    Baciu mai fusese trimis în judecată în 2007, alături de alte trei persoane, într-un dosar legat de achiziţia de către Ministerul Sănătăţii de sterilete la preţuri de 30 de ori mai mari decât cele din import în 2001-2003, pe vremea când era consilier al ministrului Sănătăţii.
    În ANRP s-a constituit o reţea de criminalitate
    Avocatul Iulian Lepa, expert în restituiri şi totodată acţionar la FP, declara în urmă cu câteva luni pentru Ziarul Financiar că în interiorul ANRP s-a format o reţea de funcţionari corupţi care cumpără dosare de despăgubiri la preţuri de chilipir: „Clienţii mei mi-au spus de nenumăratele nereguli care au loc la ANRP. Înclin să cred că toţi cei de acolo sunt corupţi şi că s-a format o adevarată reţea: cei care cumpără dosare de despăgubire au legături strânse cu funcţionari din cadrul ANRP care îi ajută pe cumpăratori să intre în faţă cu dosarele. Mai mult, după ce aceste dosare sunt cumpărate la preţuri de nimic de la proprietarii de bună-credinţă, are loc o nouă evaluare, de obicei peste preţul pieţei, având în vedere că comisionul plătit către funcţionarii ANRP este o cotă procentuală din valoarea dosarului".
    Avocatul Gheorghe Piperea estima în 2011 că doar 3.000 dintre cei peste 10.000 de acţionari privati ai Fondului Proprietatea sunt în realitate foşti proprietari veritabili, ceilalţi fiind intermediari şi speculatori intraţi în acţionariat prin achiziţii de dosare şi fonduri de investiţii.
    Piperea estima că ponderea speculatorilor în capitalul FP este de circa 95%, cei 3000 de foşti proprietari deţinând în realitate doar firimiturile.   

    SURSA: ROMANIA LIBERA

     

    DOSAR ROMPETROL: CUM A LUAT ȚEAPĂ CAMELIA VOICULESCU ȘI CU CÂT S-A ÎMPRUMUTAT SRS




    La șase ani de la trimiterea în judecată, în dosarul în care Dinu Patriciu și câțiva apropiați ai săi sunt acuzați de manipularea pieței de capital, s-a dezvăluit că fiica lui Dan Voiculescu, Camelia, a cumpărat 480 de milioane de acțiuni Rompetrol de la un offshore. Un alt martor, prieten cu Sorin Roșca Stănescu, susține că l-a împrumutat cu jumătate de miliard de lei vechi pentru a cumpăra acțiunile emise de firma lui Patriciu.
    La același termen a fost audiat Stere Farmache, fostul director general al Bursei de Valori București (BVB). Procesul a început cu o întârziere de 30 de minute deoarece a parte dintre avocați nu erau prezenți în sală, aceștia fiind, într-un final, supliniți de alți colegi apărători. ”Piesele” de rezistență ale acestui dosar ”istoric”, respectiv Dinu Patriciu, Sorin Pantiș sau Victor Eros au lipsit din sală. În schimb, liberalul Sorin Rosca Stănescu, Gabriela Anghelache sau Cerasela Rus s-au întreținut și și-au notat declarațiile martorilor. Camelia Voiculescu nu a venit nici de acestă dată deși a fost amendată la ultimul termen. Chiar și așa, a cerut să i se anuleze sancțiunea primită în urmă cu trei săptămâni. 

    Fostul șef al bursei și-a amintit ce a vrut
    Farmache, în calitate de fost șef peste BVB a răspuns la mai multe întrebări, în cazul celor mai ”sensibile” preferând să declare că nu-și amintește ce s-a întîmplat. El a arătat că nu i s-a părut nimic în neregulă în legătură cu listarea acțiunilor Rompetrol, deși în primăvara anului 2004, în timpul ședinței zilnice de tranzacționare pe bursă, sistemul s-a blocat. După o oră și jumătate de la deschiderea bursei, sistemul a căzut, ”specialiștii detectând disfuncționalități ale sistemului de tranzacționare”. ”Disfuncția a constat într-o incapacitate a sitemului de a procesa un volum de acțiuni peste limita la care respectivul program era conceput”, a arătat Farmache în fața judecătorului.
    Explicația ”defecțiuniii”
    Producătorii soft-ului au fost contactați imediat și aceștia au explicat că sistemul nu poate să proceseze un număr mai mare de două miliarde de acțiuni, respectiv 2 la puterea 32, capacitatea maximă de procesare. ”Imediat, ședința de tranzacționare a fost oprită, acest lucru fiind comunicat inclusiv publicului și CNVM”, a completat actualul bancher. Despre solicitarea unui fond de investiții făcut Bursei, respectiv Alpha Finance, de majorare a limitei superioare de tranzacționare, Farmache nu și-a amintit când a fost făcută: înainte sau după incidentul din aprilie 2004.
    Verificări fără rezultat
    În urma acestui eveniment, factorii de decizie de la vremea respectivă au cerut verificarea tranzacțiilor. Concluzia a fost că nu s-a încălcat nicio regulă și că operațiunile bursiere din ziua respectivă au fost legale. Întrebat de avocați care este trendul unei societăți noi listate pe bursă, Farmache a precizat că în prima zi se observă un interes crescut din partea investitorilor, după care prețul se stabilizează. Tot el a recunoscut că de atunci nu s-a mai înregistrat un așa mare volum de tranzacționare, din moment ce bursa nu s-a mai blocat și soft-ul nu a fost schimbat.
    Prietenul cu bani
    Un alt martor al apărării a fost un prieten al politicianului liberal în devenire, Sorin Roșca Stănescu. Martorul a precizat sub jurământ că în 2004 lucra la societatea Omega Press ca manager. A discutat cu Roșca Stănescu în martie 2004 despre oportunitatea de a investi în acțiuni Rompetrol, lucru care ”era deja public”. Roșca Stănescu știa de la Dinu Patriciu că urmează ca societatea sa să fie tranzacționată pe piața reglementată. Martorul, în calitate de expert, i-a recomandat prietenului SRS să cumpere acțiuni Rompetrol deoarece este o investiție bună pe termen mediu și lung.
    500 milioane ROL
    Ulterior, Roșca Stănescu i-a cerut niște bani împrumut dar nu-și mai amintește suma. Judecătorul a ținut să-i împrospăteze memoria, arătând că a declarat la Parchet că și-a împrumutat prietenul cu 520 milioane ROL. Martorul a precizat că suma i-a fost returnată câteva luni mai târziu, fiind ”încheiat și un contract în acest sens”. Întrebat de unde avea banii, martorul a precizat că în 2004 era asociat la o firma SC Telserv SRL dar nu-și aduce aminte care erau ceilalți acționari ai societății. Prietenul lui Roșca Stănescu a mai arătat că nu a fost singura dată când l-a împrumutat cu bani pe amicul său, dar nu mai știe dacă sumele au fost investite în acțiuni pe bursă.
    Voiculescu a cumpărat în pagubă
    Alți doi martori, membri ai Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare (CNVM) au declarat sub jurământ că Voiculescu Camelia a cumpărat 480 de milioane de acţiuni ale Rompetrol de la firma offshore Saltville Ltd., care cumpărase iniţial, în prima zi de tranzacţionare, un miliard de acţiuni ale acestei companii. Firma offshore cumpărase la prețul de 116 lei pe acțiune și au vândut 480 de milioane din aceste acţiuni către Camelia Voiculescu la preţul de 250 de lei pe acţiune.
    Concluzii tardive
    Un angajat al corpului de control al CNVM, Lucian George Moraru, a efectuat controlul la societatea Alpha Finance (intermediarul tranzacţiilor dintre Camelia Voiculescu şi firma Saltville Ltd - n.r), a declarat în faţa instanţei că raportul şi nota corpului de control întocmită la data respectivă conţin încălcări ale legislaţiei pieţei de capital. ”Cred că e vorba de încălcări de formularistică, adică despre contracte, cereri din care lipseau anumite elemente prevăzute ca fiind obligatorii”, a spus Moraru. Un alt martor, membru în corpul de control al CNVM a declarat că nu există o delimitare cu privire la numărul de acţiuni tranzacţionate, dar că în urma listării acţiunilor RRC la bursă anumiţi clienţi au achiziţionat pachete semnificative pe când alţii au cumpărat câteva sute. Următorul termen al procesului a fost stabilit pentru data de 22 martie.
    7 aprilie 2004, ziua neagră pentru Bursă
    În dosarul Rompetrol, DIICOT i-a trimis în judecată, în septembrie 2006, pe Dan Costache Patriciu, Alexandru Bucşă, Petrică Grama, Florin Iulian Aldea, Cerasela Elena Rus, Claudiu Simulescu, Sorin Ştefan Roşca Stănescu, Sorin Pantiş, Victor Eros, Paul Gabriel Miclăuş, Elena Albu şi Gabriela Victoria Anghelache. Patriciu, în calitate de reprezentant al grupului Rompetrol, ar fi organizat şi coordonat operaţiunile de tranzacţionare a acţiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA (cu simbol RRC), prin intermediul unor conturi aparţinând unor persoane fizice sau juridice controlate de grupul de firme Rompetrol, în scopul influenţării şi menţinerii unui nivel artificial al preţului de deschidere şi tranzacţionare, la data de 7 aprilie 2004, pentru simbolul RRC de 116 lei/acţiune, preţ la care a fost asigurat transferul unui număr 1 miliard acţiuni RRC de la SC Rompetrol SA către Saltville Ltd.
    Alertarea prietenilor
    În perioada 7-20 aprilie 2004, omul de afaceri ar fi organizat şi ar fi dispus lansarea şi afişarea în sistemul electronic de tranzacţionare al Bursei de Valori Bucureşti a unor ordine de bursă de vânzare şi cumpărare, cu consecinţa inducerii unor semnale false si înşelătoare pentru ceilalţi participanţi la tranzacţionare cu privire la cererea, oferta şi preţul acţiunilor tranzacţionate cu simbolul RRC. Patriciu l-ar fi anunțat cu o zi înainte pe Roșca Stănescu de începerea tranzacţionării acţiunilor emise de SC Rompetrol Rafinare SA în cadrul BVB, iar la data de 20 aprilie 2004 i-ar fi dezvăluit lui Sorin Pantiş informaţia privilegiată privind preţul pe care societaţile controlate de grupul de firme Rompetrol urma să îl afişeze în aceeaşi zi.

    SURSA: EVZ.RO

    MONICA IACOB RIDZI, ÎN FAŢA JUDECĂTORILOR. FOSTUL MINISTRU ESTE ACUZAT DE ABUZ ÎN SERVICIU ŞI FAPTE DE CORUPŢIE

    Fostul ministrul al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, ajunge astăzi în faţa Instanţei Supreme. Ridzi este acuzată de procurorii DNA de fapte de corupţie în dosarul "Ziua Tineretului".
    Pe 1 februarie, audierile în dosarul în care Rdizi este acuzată de fapte de corupţie au fost amânate, la cererea avocaţilor, care au invocat faptul că un coleg de-al lor nu a putut ajunge de la Iaşi.
    Fostul ministrul al Tineretului este acuzat de abuz în serviciu, fals intelectual în legătură cu fapte de corupţie şi complicitate la mai multe infracţiuni facute de consilierii săi.
    Procurorii arată că Monica Ridzi a folosit resursele financiare ale ministerului alocate "Zilei Naţionale a Tineretului" pentru "a-şi promova imaginea de om politic", fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice. Pentru a zădărnici aflarea adevărului, Ridzi şi Mărcuţă Marius Mihail au acţionat astfel încât să fie şterse din calculatoarele MTS urmele operaţiunilor de fraudare.
    Anchetatorii mai susţin că Ridzi ar fi achiziţionat ilegal produse electronice, în valoare aproximativ 100.000 de lei.

    SURSA: JURNALUL NATIONAL

    DANIEL MORAR: RESTRÂNGEREA NOŢIUNII DE FUNCŢIONAR PUBLIC ARE INTERESUL DE A SCĂPA ANUMITE PERSOANE DE INCIDENŢA LEGII PENALE

    Procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat luni seară la TVR că iniţiativa legislativă a parlamentarilor UDMR de a modifica Codul Penal şi a exclude demnitarii din definiţia funcţionarilor publici are interesul de a scăpa anumite persoane de incidenţa legii penale.
    El a menţionat că ştie despre iniţiativa legislativă deoarece cei din DNA au fost consultaţi cu privire la această propunere de Ministerul de Justiţie.
    "E o iniţiativă legislativă care are, hai să spunem, două ţinte. În primul rând, se modifică textul care incriminează conflictul de interese şi acolo propriu-zis asistăm la o dezincriminare parţială a acestei infracţiuni. (...) Şi este încă o tăiere, o amputare a textului. Dar cel mai important lucru este că, în textul alineatului 2, se spune că subiecţii acestei infracţiuni sunt doar funcţionarii publici aşa cum sunt definiţi ei de Legea 188. Legea 188 este legea funcţionarului public. Ce înseamnă? Parlamentarii, miniştrii, secretarii de stat, preşedinţii de consilii judeţene, primarii, magistraţii nu vor mai fi subiecţi ai acestei infracţiuni", a explicat Morar.
    Şeful DNA a susţinut că ceea ce este şi mai grav este că prin această iniţiativă legislativă se intenţionează modificarea şi restrângerea noţiunii de funcţionar public, funcţionarul public care comite fapte de corupţie.
    "Adică sunt scoase de acolo, aşa cum am spus, funcţiile de demnitate publică. Păi, nu mi se pare a avea o logică juridică, doar o logică ce ţine de nevoia, de interesul de a scăpa anumite persoane de incidenţa legii penale", a afirmat procurorul-şef.
    De asemenea, el a spus că i se pare contra unei logici juridice să spui că funcţionarul public care comite o faptă de corupţie nu-l cuprinde pe parlamentar, pe ministru, pe cel de la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, pe primar, pe preşedintele consiliului judeţean.
    "Adică ce trebuie să înţelegem? Funcţionar public înseamnă orice om care lucrează în domeniul public, care este plătit de stat. Ba, mai mult, legea spune 'funcţie plătită sau neplătită'. Ce înseamnă ca şi consecinţă? Mai poate însemna un lucru. Dacă această modificare va intra în forţă, dacă va fi aprobată şi aşa mai departe, va opera principiul legii penale mai favorabile, ceea ce înseamnă că unii dintre cei de care vorbim noi, care acum sunt pe rolul instanţelor de judecată cu diverse procese ar scăpa cu siguranţă, pentru că ar spune foarte simplu judecătorului: 'constataţi că eu, ca parlamentar, eu, ca primar, nu mai pot comite infracţiunea de luare de mită'. (...) Eu vă spun că nu e normal. Convenţiile naţionale, convenţiile internaţionale la care România este parte - este parte în sensul că le-a ratificat - şi cea mai importantă convenţie a ONU împotriva corupţiei recomandă incriminarea corupţiei şi în mediul privat, darămite în mediul public", a subliniat şeful DNA.
    În opinia lui Morar, ar fi "ciudat" ca demnitarii cei mai de seamă ai statului român, numiţi ori aleşi, să nu mai poată comite infracţiunea de luare de mită.

    SURSA: AGERPRES

     

     

     

     

    ZECE FUNCŢIONARI, ARESTAŢI ÎN DOSARUL "CETĂŢENIA"

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au emis mandate de arestare preventivă de 29 de zile pe numele a zece persoane puse sub acuzare în dosarul acordării cetăţeniei române unor persoane din Republica Moldova, potrivit Mediafax.

    Persoanele arestate sunt acuzate de săvârşirea infracţiunilor de dare-luare de mită, trafic de influenţă, primire de foloase necuvenite, precum şi transmiterea de informaţii nedestinate publicităţii.
    În acest dosar sunt cercetate 36 de persoane, dintre care 21 de funcţionari ai Autorităţii Naţionale pentru Cetăţenie şi Serviciului de Stare Civilă Sector 1.
    Şeful Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Valentin Şelaru, a declarat joi că această anchetă a fost demarată la jumătatea anului 2011, ca urmare a unei sesizări formulate de Serviciul Roman de Informaţii şi în urma investigaţiilor s-a ajuns la concluzia că există mai multe persoane cu dublă cetăţenie, română şi moldoveană, care, în schimbul unor sume de bani, intermediază redobândirea cetăţeniei române pentru persoane din Republica Moldova.
    Din primele date ale anchetei rezultă că, în scopul eludării dispoziţiilor legale, persoane intermediare române şi din Republica Moldova, contra unor sume de bani cuprinse între 500 şi 1.000 euro sau alte 'atenţii', au dezvoltat o metodă pentru acordarea cetăţeniei şi obţinerea paşaportului românesc şi a vizei de şedere în România (în special în municipiul Bucureşti) pentru diverşi cetăţeni ai Republicii Moldova.
    Miercuri, procurorii au efectuat şapte percheziţii domiciliare iar joi dimineaţa alte 25 de percheziţii, fiind ridicate importante sume de bani şi documente: formulare tipizate în alb şi agende care cuprind evidenţa persoanelor 'tratate' de intermediari.
    De anchetă se ocupă patru procurori din cadrul Secţiei de urmărire penală şi criminalistică, din care unul se află în Republica Moldova, unde sunt audiaţi zeci de martori.

    SURSA: ROMANIA LIBERA

    VICEPRIMARII MUNICIPIULUI ALBA IULIA VOR FI AUDIAŢI LA DNA ÎNTR-UN DOSAR PRIVIND TRANSPORTUL LOCAL

    Viceprimarii municipiului Alba Iulia, Paul Voicu şi Ioan Bogăţan, ambii membri PDL, urmează să fie audiaţi, vineri, la DNA Alba Iulia, într-un dosar privind transportul local, cauză în care a fost audiat, miercuri, şi primarul municipiului, Mircea Hava.
    Surse din cadrul anchetei au declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că cei doi viceprimari ai municipiului Alba Iulia, Paul Voicu şi Ioan Bogăţan, sunt citaţi pentru a da declaraţii în faţa procurorilor anticorupţie în calitate de învinuiţi într-un dosar privind transportul local din municipiu, respectiv modul în care a fost prelungit contractul cu Societatea de Transport Public Alba Iulia, care face transportul public în municipiu, dar şi subvenţiile acordate acesteia pentru a acoperi transportul gratuit de care beneficiază pensionarii.
    Viceprimarul Paul Voicu, care este şi preşedintele PDL Alba Iulia, a ajuns la sediul DNA în jurul orei 8.00, fiind însoţit de avocatul său, iar cel de-al doilea viceprimar al municipiului, Ioan Bogăţan, este programat în jurul orei 11.00.
    Potrivit surselor citate, în acest dosar sunt cercetate în total 11 persoane, printre care primarul din Alba Iulia Mircea Hava, viceprimarii Paul Voicu şi Ioan Bogăţan, secretarul primăriei Marcel Jeler, directorul Direcţiei Economice, Teofila Ţâr, dar şi angajaţi ai Societăţii de Transport Public Alba Iulia, printre care şi directorul general, Stelian Nicola.
    Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, a fost audiat, miercuri, la DNA Alba Iulia, timp de peste trei ore, într-un dosar ce priveşte transportul local din municipiu.
    Primarul Mircea Hava a declarat, la ieşirea de la DNA, că a dat o declaraţie pentru a "lămuriri nişte aspecte" privind transportul public din municipiu.
    Surse din cadrul anchetei susţin că în acest dosar sunt cercetate, pe lângă primarul Mircea Hava, alte zece persoane, şapte angajaţi ai Primăriei din Alba Iulia şi trei angajaţi ai Societăţii de Transport Public Alba Iulia (STP), societate pe acţiuni care efectuează, în prezent, transportul public local în municipiu.
    Primăria municipiului Alba Iulia a prelungit, în toamna anului trecut, contractul încheiat cu Societatea de Transport Public Alba Iulia, firmă care realizează transportul public în municipiu. Firma beneficiază şi de o serie de subvenţii acordate de administraţia locală, cea mai mare parte dintre acestea pentru susţinerea gratuităţilor de care beneficiază pensionarii din Alba Iulia pentru transportul local.

    SURSA: MEDIAFAX

    DOSARUL ZAMBACCIAN. AMÂNARE PENTRU 20 MARTIE, DIN CAUZA CĂ UN JUDECĂTOR S-A ÎMBOLNĂVIT


    Fostul premier Adrian Năstase a fost chemat la Înalta Curți de Casație și Justiție, într-un nou termen privind dosarul Zambaccian, în care este acuzat de luare de mită în formă continuată şi santaj. Pentru că judecătorul Vasile Alicsandri s-a îmbolnăvit și a fost internat în spital, un nou termen a fost stabilit pentru 20 martie.
    În acest dosar, Năstase este acuzat că ar fi primit mită 600.000 de euro, iar soția sa, Dana Năstase, este acuzată de complicitate la luare de mită şi fals în acte. În aceeaşi cauză mai este cercetată şi Irina Jianu, fostul şef al Inspectoratului de Stat in Construcţii, pentru dare de mită.
    Până în prezent, Adrian Năstase a fost achitat în dosarul „Mătuşa Tamara”, şi condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul ”Trofeul Calităţii”.
    La termenul din 27 februarie, Dana Năstase, soția fostului premier, a spus în fața instanței că, până atunci, nu a dat nicio declarație, nici măcar în fața procurorilor anticorupție care au anchetat cauza. Ea a explicat, în fața celor trei judecători, situaţia privind renovarea imobilului din localitatea Cornu, situaţia reală juridică privind imobilul din strada Christian Tell, precum şi situaţia lucrărilor la imobilul din strada Zambaccian.

    Daniela Năstase a fost pusă să explice relaţiile familiei cu fostul consul Ioan Păun şi despre acuzaţiile procurorilor DNA privind importul de bunuri din China. Pe parcursul declaraţiei sale, Dana Năstase a plâns de două ori. Emoţiile au cuprins-o pe soţia lui Adrian Năstase atunci când a vorbit despre decesul tatălui ei, în 1999, în urma unui accident de maşină, arătând că după acest tragic eveniment ea a rămas să se ocupe de restul familiei, respectiv de mama ei care tocmai aflase la acea vreme că are cancer, sora şi mătuşa Tamara Cernasov.
    Aproape de finalul şedinţei de judecată, Dana Năstase a plâns din nou. Ea a făcut referire la declaraţiile fostului consul Ioan Păun la ultimul termen de judecată. Dana Năstase a explicat că s-a revoltat atunci când, în finalul audierii de la termenul trecut, Ioan Păun i-a spus lui Adrian Năstase că îi pare rău pentru tot şi că, în opinia sa, a fost cel mai bun prim-ministru al României.

    SURSA: EVENIMENTUL ZILEI

    JUDECĂTOAREA MARIA DAVID, ARESTATĂ PREVENTIV, A FOST SUSPENDATĂ DE CSM DIN FUNCŢIA DE MAGISTRAT

    Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a decis suspendarea din funcţia de magistrat a judecătoarei Mariei David, de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, arestată preventiv pentru fapte de corupţie.
    "În şedinţa din data de 1 martie, Secţia pentru judecători a CSM, în temeiul prevederilor art. 62 lit. a din Legea nr. 303/2004, a decis suspendarea din funcţia de judecător a doamnei Maria David, din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia Civilă, ca urmare a punerii în mişcare a acţiunii penale împotriva sa de către procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă".
    Judecătoarea Maria David a fost arestată preventiv pentru 29 de zile, miercuri, printr-o decizie a magistraţilor ÎCCJ.
    Apărătorul judecătoarei a declarat că va formula recurs.
    Ea a fost reţinută marţi seara pentru 24 de ore de procurorii DNA sub acuzaţia de trafic de influenţă.
    Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat că, în perioada noiembrie - decembrie 2009, inculpata David, în calitate de judecător la ÎCCJ, a pretins şi primit de la un denunţător, în trei tranşe, prin intermediar, suma de 200.000 euro.
    "În schimbul banilor, inculpata a promis că va interveni pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea unui dosar al Curţii de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să admită o contestaţie în anulare, să desfiinţeze hotărârea iniţială, de condamnare a denunţătorului şi să pronunţe o hotărâre de achitare a acestuia. Iniţial, denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală. La data de 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploieşti a admis în principiu contestaţia în anulare formulată în dosarul respectiv şi a dispus suspendarea deciziei iniţiale de condamnare pronunţată de aceeaşi instanţă, până la soluţionarea pe fond a contestaţiei în anulare", se arăta în comunicat DNA.
    În luna ianuarie, inculpata David Maria i-a promis aceluiaşi denunţător că, în schimbul unor sume de bani pe care i le va preciza ulterior, va interveni pe lângă judecătorii de la Curtea de Apel Ploieşti, astfel încât aceştia să pronunţe o soluţie favorabilă denunţătorului într-un dosar având ca obiect recursul declarat de acesta împotriva unei sentinţe penale prin care Judecătoria Târgovişte îi respinsese o cerere de revizuire.
    Potrivit DNA, cererea de revizuire fusese formulată împotriva aceleiaşi decizii penale prin care denunţătorul fusese condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare cu executare pentru săvârşirea unor infracţiuni de evaziune fiscală.
    În perioada ianuarie-februarie, judecătoarea a primit de la denunţător, în mod repetat, suma totală de 4.000 euro şi 3.800 lei, în scopul menţionat anterior.
    În ziua de 21 februarie, inculpata i-a mai pretins denunţătorului suma de 110.000 euro, spunându-i că îi va remite judecătorilor pentru a rezolva favorabil doar "prima etapă', adică admiterea recursului, admiterea cererii de revizuire şi rejudecarea acesteia, urmând ca pentru etapa a doua, constând în anularea hotărârii prin care a fost condamnat, să-i dea o altă sumă de bani, al cărei cuantum i-l va preciza.
    La termenul din 27 februarie, Curtea de Apel Ploieşti a respins ca nefondat recursul declarat de denunţător împotriva sentinţei penale pronunţată de Judecătoria Târgovişte.

    SURSA: AGERPRES


    PRIMARUL MUNICIPIULUI ALBA IULIA, MIRCEA HAVA, AUDIAT LA DNA ÎNTR-UN DOSAR DE CORUPŢIE

    Primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, vicepreşedinte al PDL, este audiat la sediul DNA, într-un dosar de corupţie legat de atribuirea Serviciului de transport public al municipiului. Mircea Hava a venit la sediul DNA Alba, însoţit de avocatul său, şi a refuzat să facă declaraţii.
    Surse din rândul anchetatorilor au declarat că Mircea Hava are calitatea de învinuit în acest dosar, alături de alte zece persoane, respectiv şapte angajaţi ai Primăriei Alba Iulia şi trei ai societăţii de transport public din municipiu.
    Printre cei şapte angajaţi ai primăriei se află şi cei doi viceprimari, Ioan Bogăţan şi Paul Voicu, ambii membri PDL, mai spun sursele citate.
    Potrivit aceloraşi surse, cercetările vizează modul în care s-a acordat contractul pentru Serviciul de transport public societăţii respective şi cum s-au alocat către aceasta o serie de subvenţii şi sume pentru gratuităţi.
    Sursele citate susţin că Hava are calitatea de învinuit, iar celelalte persoane de învinuite complice.
    La audieri sunt prezenţi şi angajaţi ai Primăriei Alba Iulia.

    SURSA: MEDIAFAX

    DOSAR-GIGANT, PE ROLUL INSTANŢELOR DE 8 ANI. STUDIU DE CAZ.

    Un dosar de 276 de volume, cu 98 de parti, aflat pe rolul instantelor din 2003, a fost descoperit de inspectorii CSM in urma controlului dispus pentru verificarea dosarelor de coruptie.
    Inspectorii CSM arata intr-un raport, prezentat si aprobat astăzi  de sectia pentru judecatori, ca hotărârile judecătoreşti  luate pana acum in fond si apel au peste 390 de pagini, iar la dosar au fost atasate expertize de peste 2.300 de pagini.
    Cauza a fost înregistrată iniţial la Parchetul Naţional Anticorupţie în 2002, iar printr-un rechizitoriu, emis in 20.01.2003, s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatilor pentru savârsirea mai multor infractiuni conexe celor de coruptie, fapte savârsite în perioada 1999-2000. Rechizitoriul are anexate 167 volume, care cuprind actele efectuate în faza de urmarire penala.
    Tribunalul Bacau a fost sesizat la data de 21.01.2003, cu prim termen de judecata la 12.02.2003. Durata procedurii în prima instanta a fost de 7 ani si 4 luni de zile. Cauza a fost solutionata la data de 30.06.2010.
    Actele dosarului releva o complexitate deosebita a cauzei, data de obiectul acesteia (faptele multiple si complexe imputate inculpatilor), numarul mare al partilor (98), din care 42 inculpati, numarul mare al martorilor din lucrari si al celor propusi în aparare, audiati în cauza (10, respectiv 19).
    Acest fapt a determinat o complexitate sporita a probatoriului, prin multitudinea înscrisurilor depuse, inclusiv documente contabile, situatii financiare, dar si prin lucrarile de specialitate efectuate în cauza.  Spre exemplu, numai un raport de expertiză contabilă efectuat în dosar  însumează 2.333 pagini. Distinct, au fost dispuse si efectuate în cauza mai multe expertize grafologice, cu obiective multiple si complexe, precum si expertiza tehnica in constructii.
    Hotarârea judecatoreasca care cuprinde nu mai putin de 392 pagini a fost redactata în concept la 30.11.2010 si tehnoredactata la 23.02.2011.
    Decizia în apel, pronuntata la 13 decembrie 2011,  contine 298 pagini.
    Concluziile Inspectiei Judiciare:
    Dosarul a fost rulat în prima instanta o durata de 7 ani si 4 luni de zile, din care un an de zile cauza a fost suspendata pentru solutionarea unei exceptii de neconstitutionalitate. Temporizarea procedurii a fost data de complexitatea deosebita a cauzei prin numarul mare al persoanelor implicate în procedura, volumul actelor efectuate în cauza si complexitatea probatoriului administrat, în special proba cu expertiza financiar-contabila care a fost administrata cu mare greutate din aceleasi motive.
    Cauza este solutionata în apel, urmând a fi înaintata Înaltei Curti de Casatie si Justitie pentru solutionarea recursurilor formulate în cauza.

    SURSA: www.membricsm.ro

    DESPRE RAPORTUL DE ACTIVITATE PE 2011 AL DNA

    Raportul de activitate al DNA pe 2011 confirma asteptarile opiniei publice privind anchetarea si judecarea celor acuzati de coruptie, precum si concluziile Comisiei Europene care, in fiecare din analizele sale, a laudat DNA pentru eficienta si anchete impartiale.
    Astfel, in 2011:
    • Dintre persoanele trimise in judecata si pentru care a fost pronuntata o hotarare definitiva 89% au fost condamnate (din 363 de persoane, au fost condamnate 323);
    • Au fost condamnati nedefinitiv alti 879 de inculpati;
    • Printre persoanele condamnate definitiv sunt: 2 deputati in functie, un fost deputat, un subprefect, 5 primari si viceprimari de comuna, 4 magistrati, 5 avocati, 26 de politisti etc;
    • Jumatate din persoanele trimise in judecata au ocupat functii de conducere, control, demnitati publice ori alte funtii importante, de ex: un deputat, un ministru care este si deputat, un presedinte A.N.O.F.M. cu rang de secretar de stat, un vicepresedinte A.N.R.P. cu rang de subsecretar de stat, un secretar general in Ministerul Sanatatii, un subprefect, un presedinte si un vicepresedinte de consiliu judetean, 29 de primari etc.;
    • Au fost finalizate 233 de rechizitorii, cu 6% mai mult fata de 2010 si dublu fata de 2005, anul in care s-au schimbat competenta DNA si echipa de conducere;
    • Suma prejudiciilor retinute prin rechizitorii a crescut la 333 milioane de euro;
    • Numarul persoanelor trimise in judecata in stare de arest preventiv (prin mandate emise de judecatori) a crescut cu 90% fata de anul trecut;
    • A crescut numarul persoanelor juridice trimise in judecata la 43, fata de 3 in 2010.

    Remarc din nou – si insist – ca este necesara o dezbatere publica serioasa in ceea ce priveste modul in care sunt pedepsite faptele de coruptie: dintre persoanele condamnate definitiv 39% au primit pedepse cu executare. Ceilalti au primit pedepse cu suspendare. Raportul MCV din 8 februarie 2012 noteaza ca “Analiza sentintelor judecatoresti in cazurile de coruptie la nivel inalt indica faptul ca pedepsele aplicate raman adesea aproape de limita juridica minima, iar in peste 60 % din cazuri, executarea pedepselor este suspendata”. Remarc insa ca in ultima perioada judecatorii au dat pedepse cu executare in dosare cu politicieni.
    Infractiunile de coruptie sunt grave si afecteaza statul de drept, iar pedepsele trebuie sa fie descurajante, asa cum cere si Comisia. Accelerarea proceselor in instanta din ultimele luni reprezinta normalitatea si este de incurajat si apreciat. Insa, la fel de important este si cum se finalizeaza aceste procese si pedepsele acordate.
    Luni, CSM a publicat date despre rezultatele inspectiei judiciare privind stadiul judecarii in instante a dosarelor de mare coruptie. 35 dintre acestea stau de mai bine de 5 ani, unele chiar de 10 ani, in instante , fara sa se fi ajuns la o decizie pe fond. In unele dintre acestea exista un pericol real si imediat de prescriptie. Categoric, tendinta de accelerare a proceselor este de laudat si trebuie sa se pastreze. Dosarele vechi nu trebuie sa ajunga la prescriptie.

    SURSA: www.monica-macovei.ro

    JUDECATOARE DE LA ICCJ, RETINUTA PENTRU TRAFIC DE INFLUENTA

    Procurorii anticoruptie au retinut-o pe judecatoarea Maria David de la Sectia Civila a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, sub acuzatia de trafic de influenta, urmand ca aceasta sa fie prezentata instantei cu propunere de arestare preventiva pentru 29 de zile.
    Din Ordonanta de punere in miscare a actiunii penale intocmita de procurori a rezultat ca, in perioada noiembrie - decembrie 2009, Maria David, in calitate de judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie, a pretins si primit de la un denuntator, in trei transe, prin intermediar, suma de 200.000 euro, informeaza DNA.
    In schimbul banilor, judecatoarea a promis ca va interveni pe langa magistratii investiti cu solutionarea unui dosar al Curtii de Apel Ploiesti, astfel incat acestia sa admita o contestatie in anulare, sa desfiinteze hotararea initiala, de condamnare a denuntatorului si sa pronunte o hotarare de achitare a acestuia. Initial, denuntatorul fusese condamnat la 3 ani inchisoare cu executare pentru evaziune fiscala, se arata in comunicatul DNA.
    La data de 10 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploiesti a admis in principiu contestatia in anulare formulata in dosarul respectiv si a dispus suspendarea deciziei initiale de condamnare pronuntata de aceeasi instanta, pana la solutionarea pe fond a contestatiei in anulare.
    In luna ianuarie 2012, Maria David i-a promis aceluiasi denuntator ca, in schimbul unor sume de bani pe care i le va preciza ulterior, va interveni pe langa judecatorii de la Curtea de Apel Ploiesti, astfel incat acestia sa pronunte o solutie celui in cauza intr-un dosar avand ca obiect recursul declarat de acesta impotriva unei sentinte penale prin care Judecatoria Targoviste ii respinsese o cerere de revizuire. Cererea de revizuire fusese formulata impotriva aceleiasi decizii penale prin care denuntatorul fusese condamnat la 3 ani de inchisoare cu executare pentru evaziune fiscala.
    Procurorii DNA au stabilit ca, in perioada ianuarie-februarie 2012, judecatoarea Maria David a primit de la denuntator, in mod repetat, suma totala de 4.000 euro si 3.800 lei, in scopul mentionat anterior.
    Pe 21 februarie, Maria David i-a mai cerut denuntatorului suma de 110.000 euro, spunandu-i ca ii va da judecatorilor pentru a rezolva favorabil doar "prima etapa", respectiv admiterea recursului, admiterea cererii de revizuire si rejudecarea acesteia, urmand ca pentru etapa a doua constand in anularea hotararii prin care a fost condamnat sa-i dea o alta suma de bani al carei cuantum i-l va preciza.
    La termenul de luni al procesului, Curtea de Apel Ploiesti a respins ca nefondat recursul declarat de denuntator impotriva sentintei penale pronuntata de Judecatoria Targoviste.
    Marti, Consiliul Superior al Magistraturii - Sectia pentru judecatori a incuviintat perchezitia la imobilele detinute, retinerea si arestarea preventiva a judecatoarei Maria David.

    SURSA: ZIARE.COM

    116 DOSARE MAI VECHI DE 10 ANI PE ROLUL INSTANŢELOR JUDECĂTOREŞTI

    Secţia pentru judecători a CSM va lua în discuţie raportul privind analiza dosarelor mai vechi de 10 pe rolul instanţelor judecătoreşti.
    În 18 octombrie 2011, secţia pentru judecători a dispus efectuarea de verificări directe de către Inspecţia Judiciară la nivelul tuturor instanţelor cu privire la modul de respectare a dispoziţiilor legale referitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor care au împlinit 10 de cănd se află pe rolul instanţelor judecătoreşti.
    Au fost verificate, individual şi direct, toate dosarele aflate în curs de judecată cu o durata de peste 10 ani în sistem. Dosarele aflate pe rolul ÎCCJ, precum şi dosarele din materia insolvenţei nu au făcut obiectul acestei verificări.
    Proiectul raportului  identifică un număr de 116 dosare mai vechi de 10 ani de la data înregistrării la instanţă. Dintre acestea, 8 sunt dosare penale.
    Cele mai multe dosare aflate în această situaţie se regăsesc la nivelul Curţii de Apel Bucureşti şi al instanţelor arondate (37), al Curţii de Apel Constanţa şi al instanţelor arondate (28) şi al Curţii de Apel Oradea şi al instanţelor din circumscripţie( 17).
    Proiectul raportului întocmit de Insecţia Judiciară cuprinde analiza amănunţită a situaţiei ficărui dosar în parte, pentru fiecare identificându-se motivele obiective sau imputabile instanţelor care au dus la tergiversarea procedurii.

    SURSA: www.membricsm.ro

    EFECTUL PRESIUNILOR ASUPRA ANTICORUPŢIEI: UE TRIMITE DOUĂ MISIUNI LA BUCUREŞTI

    Comisia Europeană trimite, în premieră, două misiuni în România pentru raportul final de evaluare din cadrul Mecanismului de Verificare şi Cooperare (MVC), care va fi prezentat la vară. Până acum, în România a fost trimisă doar câte o singură misiune pentru evaluări. Anunţul a venit după ce doi parlamentari UDMR au propus dezincriminarea unor fapte de corupţie  săvârşite de politicieni.  
    Comisia Europeană va trimite două misiuni în România - una în martie şi alta în aprilie - pentru a evalua progresele (sau regresele) ţării noastre din 2007 până în prezent, în domeniul combaterii corupţiei, al ilegalităţilor în administrarea fondurilor  publice europene şi autohtone, recuperării prejudiciilor prin confiscări extinse. Cele două misiuni sunt complementare, se spune în scrisoarea CE.
    Membrii misiunilor CE vor fi  însoţiţi de specialişti - judecători şi procurori - din ţări membre cu democraţii consolidate.  Specialiştii vor avea întâlniri cu reprezentanţii tuturor institu-ţiilor statului care au atribuţii în combaterea corupţiei. ANI are capitole speciale de interes în evaluări, fiind urmărite stabilitatea şi continuitatea activităţii acestei instituţii. Perioada primei misiuni coincide cu perioada în care va fi  ales noul preşedinte ANI.
    Stabilitatea ANI, pedepse mari pentru politicienii corupţi, evitarea prescripţiilor în dosare le lui Năstase sau Remeş, urmărite de CE
    România va trebui să răspundă la mai multe capitole de întrebări, între care: aplicarea codurilor noi, durabilitate şi stabilitate instituţională pentru Agen-ţia naţională de Integritate (ANI), unificarea practicilor ANI cu cele ale Comisilor pentru Verificarea Averilor de pe lângă Curţile de Apel, celeritatea anchetelor penale şi ale proceselor în cazuri de mare corupţie, urmărirea practicii unitare în aceste cazuri (adică pedepse mari şi pentru politicienii co-rup-ţii, nu numai pentru cei fără protecţie politică, evitarea prescripţiilor , în dosare precum cele ale lui Adrian Năstase şi Decebal Traian Remeş), recuperarea prejudiciilor prin aplicarea confiscărilor extinse (care deocamdată  nu este agreată de parlamentari), votarea şi aplicarea strategiei naţionale anticorupţie, aflată şi acum în faza de proiect.
    Coincidenţă sau nu: anunţul trimiterii a două misiuni, făcut după ce UDMR a anunţat  modificări legislative în favoarea politicienilor
    Anunţul trimiterii celor două misiuni ale CE  în România (făcut printr-o scrisoare trimisă tuturor instituţiilor statului) a venit după ce doi parlamentari UDMR  au propus modificări legislative care ar dezincrimina  atât conflictul de interese din Legea Agenţiei Naţionale de Integritate, cât şi fapte de corupţie pentru aleşi, fie ei parlamentari sau primari. Europarlamentarul Monica Macovei spune că  prin astfel de  iniţiative legislative se pun în pericol interesele naţionale ale României, deoarece pot atrage critici în raportul final din iulie 2012 şi astfel ar putea fi blocată intrarea României în Spaţiul Schengen. În plus, ar putea fi aplicate şi sancţiuni financiare, în caz de regrese grave. CE ar fi deja alarmată de ini-ţiativa parlamentarilor UDMR care au propus dezincriminarea unor fapte de corupţie.
    Monica Macovei: Intenţia UDMR  trădează interesele României
    Potrivit Monicăi Macovei , „raportul ar trebui să reflecte progrese şi nu regrese, trebuie să constate că există voinţă politică majoritară în România pentru a continua lupta anticorupţie. Cum răspund aceşti parlamentari UDMR în faţa poporului român, inclusiv în faţa electoratului propriu? Sunt convinsă că nici românilor şi nici maghiarilor nu le place ca politicienii să fie mai puţin egali cu restul oamenilor şi să scape de răspunderea penală".
    Potrivit Monicăi Macovei „liderii UDMR repetă de câte ori au ocazia că ei sunt «un partener de încredere», că «nu trădează niciodată». Aşa să fie, dar să nu trădeze interesul României de a fi un stat de drept. Mie mi se pare că asta fac, dar poate mă înşel. Aştept dezminţiri, în primul rând prin retragerea rapidă a celor două propuneri şi scuze publice faţă de opinia publică".
    Frunda: „Nu suntem o colonie din lumea a treia ca să executăm recomandările Comisiei"
    Senatorul Gyorgy Frunda are opinii contrare Monicăi Macovei. Frunda susţine  că era necesară „delimitarea între demnitar şi funcţionar public" în textele codurilor penale. Însă, „noi nu suntem o colonie din lumea a treia care trebuie să execute  recomandările Comisiei, din moment ce există în UE ţări ca Franţa sau Germania, unde un director de teatru sau un şef de secţie dintr-un spital poate fi parlamentar, fără să fie învinuit de conflict de interese. Refuz categoric ideea falsă potrivit căreia UDMR aduce atingere intereselor României", spune senatorul UDMR.
    Potrivit lui Frunda, şi în pri-vinţa funcţionării  ANI ar fi nece-sare modificări, deoarece  „ANI trebuie adus în matca con-stituţională. Cunosc scrisoarea Comisiei Europene, ştiu că activitatea ANI e lăudată în raportul anterior, e lăudată pentru  că Monica Macovei face lobby pentru ANI acolo (...), dar Parlamentul României nu trebuie să voteze după cum îi dictează cei de la Bruxelles".   Frunda spune că UDMR încă nu a luat hotărârea dacă va susţine sau nu iniţiativele colegilor parlamentari de dezincriminare a unor fapte de corupţie, dar că el personal le va susţine.
    Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu,  consideră că „important este ce va decide Parlamentul. Am discutat şi voi mai discuta cu cei doi parlamentari UDMR, pe bază de argumente, raţional, şi încerc să îi conving să nu insiste în această propunere, să renunţe la ea. Sunt relativ optimist cu privire la rezultatul discuţiilor".
    Vicepreşedinte CSM:  Modificările propuse de UDMR la legile anticorupţie, un grav regres ce va atrage critici dacă vor fi adoptate
    Vicepreşedintele Consiliului Supe-rior al Magistraturii, Oana Hăineală-Schmidt, procuror, spune că  propunerile celor doi parlamentari UDMR pentru a modifica legislaţia anticorupţie „este un grav regres în domeniul combaterii corupţiei şi, dacă aceste iniţiative vor fi votate, ele vor fi sancţionate în raportul final CE din vară. Sper că nu vor fi însuşite de parlamentari. Este doar opinia mea, deoarece în plenul CSM încă nu au fost puse în discuţie aceste iniţia-tive legislative". Potrivit vice-pre-şedintelui CSM, iniţiative legislative  de genul celor propuse de parlamentari UDMR  ar putea genera şi  instabilitatea ANI şi ar putea aduce critici grave în raportul final. 
    Alegerile la ANI, test în faţa CE
    Până acum, cele mai multe aprecieri pozitive au primit DNA, sub conducerea lui Daniel Morar şi ANI, sub conducerea lui Cătălin Macovei. Preşedintele Traian Băsescu a prelungit mandatul lui Morar până după raportul final MVC din iulie 2012, însă în martie au loc alegeri pentru conducerea ANI, ce vor fi monitorizate de Comisia Europeană.
    UDMR-iştii Marton şi Mate îi protejează pe politicieni de legile anticorupţie
    Parlamentarul Márton Árpád-Francisc a propus eliminarea din definiţia „funcţionarului public" a persoanelor care „exercită o funcţie de demnitate publică sau o funcţie publică de orice natură", adică a parlamentarilor, miniştrilor, primarilor etc. Prin această eliminare, aleşii  şi miniştrii  nu vor putea fi anchetaţi şi condamnaţi pentru luare de mită şi alte infractiuni de coruptie sau care produc pagube materiale. Deputatul Mate Andras Levente a propus modificări ce dezincriminează „conflictul de interese".

    SURSA: ROMANIA LIBERA

    DANIEL MORAR LA BILANTUL DNA: IN 2011 AU FOST CONDAMNATE DEFINITIV 298 DE PERSOANE PRINTRE CARE 4 DEMNITARI, 5 PRIMARI, 4 MAGISTRATI SI 7 COMISARI DE GARDA

    Seful Directiei Nationale Anticoruptie, Daniel Morar, a declarat la bilantul pe anul trecut al institutiei, ca in 2011 a crescut numarul dosarelor intocmite, numarul persoanelor puse sub acuzare dar si prejudiciul retinut in rechizitorii. Seful DNA a mai precizat ca anul trecut au fost condamnate definitiv 298 de persoane, fata de 154 in 2010, si ca printre acestia se numara 4 demnitari (2 deputati, 1 fost deputat si un subprefect), 5 primari, 3 viceprimari, 4 magistrati, 5 avocati, 26 de politisti, 7 comisari de garda (4 de garda financiara, 3 de garda de mediu) si 10 directori de institutii publice.

    • in 2011 au fost intocmite 233 de rechizitorii in care au fost puse sub acuzare 1091 de persoane, dintre care 41 sunt persoane juridice, in comparatie cu numai 3 [n.r. persoane juridice] in 2010;
    • 333 de inculpati arestati intr-o faza a urmarii penale, in 2011, in comparatie cu circa 155 in 2010;
    • rechizitoriile intocmite si-au pastrat acelasi grad de complexitate, fapt indicat de prejudiciul total retinut in actele de judecata si de calitatea persoanelor trimise in judecata in aceasta perioada (6 deputati, 1 presedinte de consiliu judetean, 5 magistrati, 231 de politisti, majoritatea fiind din cadrul politiei de frontiera etc.);
    • majoritatea dosarelor sunt solutionate de structurile teritoriale;
    • complexitatea dosarelor este mai mare la nivelul structurii centrale;
    • la nivelul structurii centrale avem un numar mai mare de inculpati trimisi in judecata si un numar mai mare de arestati preventiv;
    • investigarea fraudelor la fondurile europene: in 2011, 45 de rechizitorii cu 95 de inculpati in crestere fata de 2009 si 2010 (29 de rechizitorii cu 62 de inculpati);
    • si in ceea ce priveste prejudiciul retinut in rechizitorii, observam o crestere de la 2 milioane la 5,3 milioane de euro (in 2011);
    • in ceea ce priveste solutiile date de instante: avem 9 condamnati definitiv in 2009, 20 de condamnati defintiv in 2010 si 54 de condamnati definitiv in 2011;
    • activitatea judiciara: numarul de condamnari definite s-a dublat aproape, o crestere de peste 90% in 2011 fata de 2010 si mai mult fata de 2009. Au fost condamnate definitiv un numar de 298 de persoane fata de 154 in 2010;
    • referindu-ne la condamnarile nedefinite, vedem ca sunt aproape 900 de persoane condamnate nedefinitiv in 2011, raportat la aproape 800 in 2010 si  169 in 2009;
    • condamnati definitiv in 2011: 4 demnitari (2 deputati, 1 fost deputat si un subprefect), 5 primari, 3 viceprimari, 4 magistrati, 5 avocati, 26 de politisti, 7 comisari de garda (4 de garda financiara, 3 de garda de mediu), 10 inspectori fiscali, 10 directori ai unor institutii publice si 3 persoane cu functii de conducere din societatile comerciale unde statul era actionar majoritar (2 presedinti ai CA la acea data si un director), 1 presedinte de banca si 5 directori de banca;
    • situatia achitarilor: 22 de achitari in 2009, 21 de persoane achitate in 2010 si 37 in 2011;
    • procentul este acelasi pe toti 3 anii, a crescut numarul de condamnati, a crescut si numarul de achitari. Media este de aproximativ 10%. 10% din inculpatii fata de care s-au pronuntat hotarari judecatoresti definitive sunt achitati. Noi mai avem si achitarile pe dezincrimari;
    • au fost doua restituiri si infirmari foarte putine (in jur de 1% din cazuri);
    • in 2011, 40% dintre cei condamnati executa pedapsa in detentie, restul sunt condamnati cu suspendare (in scadere fata de 2010 cand 42% dintre condamnati executau pedeapsa in detentie, dar mai mare decat in ceilalti ani).

    SURSA: HOTNEWS.RO

    INSPECŢIA JUDICIARĂ FACE VERIFICĂRI ÎN LEGĂTURĂ CU ANULAREA CONDAMNĂRII LUI DINEL STAICU


    Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu cu privire la aspectele apărute în mass-media în legătura cu decizia Curţii de Apel Bucureşti de a anula executarea condamnării la şapte ani de închisoare primită de Dinel Nuţu, fost Staicu, în dosarul fraudării Băncii Internaţionale a Religiilor (BIR).
    ”În raport de conţinutul articolelor de presă, Serviciul de inspecţie judiciară pentru judecători urmează a efectua verificări prealabile”, se arată într-un comunicat al Consiliului Superior al Magistraturii.
     Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a admis, joi, contestaţia în anulare formulată de fostul preşedinte al SIF Oltenia, Dinel Nuţu, fost Staicu, în dosarul privind devalizarea Băncii Internaţionale a Religiilor în care fusese condamnat la şapte ani de închisoare. Magistraţii au reţinut autoritatea de lucru judecat a Curţii de Apel Craiova şi au decis că Dinel Nuţu a mai fost judecat o dată pentru aceleaşi fapte.

     

    • Pe 4 aprilie 2011, magistraţii Curţii de Apel Bucureşti l-au condamnat pe directorul SIF Oltenia, Dinel Staicu, la şapte ani de închisoare cu executare pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu şi complicitate în dosarul fraudării BIR.
    • După ce a fost condamnat, Dinel Staicu a fost dat în urmărire generală deoarece nu a fost găsit la domiciliul său, iar ulterior a părăsit ţara, după ce şi-a schimbat numele în Dinel Nuţu.
    • Judecătoria Sectorului 4 a emis un mandat european de arestare pe numele său, care a fost pus în executare de Interpol.
    • Pe 19 aprilie 2011 poliţiştii ungari l-au depistat pe Nuţu pe raza localităţii Mako din Ungaria, în apropierea frontierei cu România şi l-au predat autorităţilor române pe 28 aprilie 2011.
    • El a fost preluat din Vama Borş şi dus în arestul IPJ Bihor, apoi transferat în arestul Poliţiei Capitalei.


    SURSA: EVENIMENTUL ZILEI

    POLIŢIST CONDAMNAT PENTRU MITĂ

    Judecătorii Tribunalului Dolj l-au condamnat la opt luni de închisoare cu suspendare pe agentul care a cerut 300 de euro şpagă unui şofer pentru a nui reţine permisul de conducere.
    Cristian Denis Durău a fost arestat preventiv la sfârşitul anului trecut, după ce s-a dus până acasă la unul din şoferi, unde a primit 250 de lei.
    În aceeaşi zi, el a cerut şi primit de la alt şofer două sticle de whisky, tot pentru a nu-i reţine permisul. Valoarea totală a bunurilor s-ar fi ridicat la 300 de euro.


    SURSA: EVENIMENTUL ZILEI

    PROCURORUL MAXIMILIAN BĂLĂŞESCU A DEMISIONAT DIN MINISTERUL PUBLIC

    Procurorul Maximilian Bălăşescu, judecat pentru luare de mită, a anunţat la Curtea de Apel Bucureşti, că a demisionat din Ministerul Public, informează Mediafax.
    Maximilian Bălăşescu a spus, în faţa instanţei Curţii de Apel Bucureşti care judecă dosarul în care este acuzat de corupţie, că a trimis demisia la Consiliul Superior al Magistraturii, împreună cu legitimaţia sa.
    Procurorul Maximilian Bălăşescu şi cei doi complici ai acestuia, Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu, au fost trimişi în judecată vineri, în stare de arest, de procurorii anticorupţie.
    Maximilian Ioan Bălăşescu, procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Ilfov, este acuzat de luare de mită şi asociere pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, iar Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu de complicitate la luare de mită şi asociere pentru săvârşirea infracţiunii de luare de mită, se arată într-un comunicat de vineri al DNA.
    Potrivit rechizitoriului procurorilor, în luna ianuarie 2012, procurorul Maximilian Ion Bălăşescu, cu ajutorul lui Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu, a pretins de la un denunţător, cu titlu de mită, "un folos reprezentând o sumă de bani care, iniţial, nu a fost particularizată, urmând ca Ene Cristian Marian şi Simirianu Marian să stabilească cu denunţătorul suma exactă".
    Denunţătorul era cercetat pentru înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave într-un dosar penal aflat în instrumentarea procurorului Bălăşescu.
    Ene şi Simirianu i-au comunicat denunţătorului că suma pe care trebuie să o dea este de 300.000 de euro, în două tranşe, de 100.000 de euro şi 200.000 de euro. Din probele administrate a rezultat că, din aceşti bani, lui Bălăşescu îi reveneau 50.000 de euro.
    "Banii au fost pretinşi pentru ca inculpatul Bălăşescu Maximilian Ion să dispună ridicarea măsurilor asigurătorii luate faţă de denunţător, pentru a disjunge cauza cu privire la acesta şi să formeze un dosar separat, în care, ulterior, să adopte soluţia de scoatere de sub urmărire penală", notează procurorii anticorupţie.
    În 31 ianuarie, Cristian Marian Ene a fost prins în flagrant delict în timp ce primea de la denunţător, în numele lui Bălăşescu, sumele de 90.000 de lei şi 80.000 de euro (reprezentând echivalentul a aproximativ 100.000 euro), ca primă tranşă a sumei totale pretinse.
    În 1 februarie, Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a încuviinţat reţinerea şi arestarea preventivă a lui Maximilian Bălăşescu. În aceeaşi zi, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Maximilian Bălăşescu, precum şi a lui Cristian Marian Ene şi Marian Simirianu.
    Instanţa supremă a respins, miercuri, o cerere a procurorului Maximilian Bălăşescu de eliberare condiţionată sub control judiciar.
    Avocaţii au spus că procurorul Maximilian Bălăşescu nu mai poate influenţa la acest moment ancheta, în condiţiile în care toate probele au fost securizate şi administrate de către procurori şi au cerut judecarea acestuia în stare de libertate.
    În replică, procurorul de şedinţă a arătat că faptele de care este acuzat Maximilian Bălăşescu sunt grave, privite prin prisma calităţii sale de magistrat, astfel că se impune menţinerea măsurii arestării preventive a acestuia.
    În ultimul cuvânt, Maximilian Bălăşescu le-a arătat judecătorilor că a muncit "enorm de mult" la dosarul vrăjitoarelor, crezând că acest caz îl "va readuce în viaţa juridică".
    SURSA: ROMANIA LIBERA


    BILANŢ DNA: NUMĂRUL PERSOANELOR CONDAMNATE DEFINITIV ÎN DOSARE DNA ÎN 2011 S-A DUBLAT FAŢĂ DE 2010

     

    Numărul persoanelor condamnate definitiv de instanţe în dosare instrumentate de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie a crescut, în 2011, cu 93,5% faţă de 2010, printre persoanele condamnate definitiv numărându-se doi deputaţi şi un fost deputat, un subprefect, cinci primari şi trei viceprimari de comună, doi membri ai consiliului local, patru magistraţi, cinci avocaţi, 26 de poliţişti, patru ofiţeri şi subofiţeri ai ISU, opt lucrători vamali, patru comisari ai Gărzii Financiare şi trei comisari ai Gărzii de Mediu, potrivit bilanţului activităţii DNA pe anul trecut.
    De asemenea, a crescut considerabil suma prejudiciilor reţinute prin rechizitorii (1.436 milioane de lei - echivalent a 333 milioane de euro, faţă de 878 milioane de lei - echivalent a 204 milioane de euro în 2010).
    În 2011 a crescut şi numărul căilor de atac (apeluri şi recursuri) declarate de procuror şi admise de instanţe, cu 45%, respectiv 25% faţă de anul precedent, potrivit bilanţului.
    "A crescut cu 90% numărul inculpaţilor trimişi în judecată în stare de arest preventiv (223 comparativ cu 117 în anul 2010), infracţiunile reţinute prin actele de sesizare au acoperit toată sfera de incriminări atribuite în competenţa DNA", se mai arată în raportul de bilanţ.

    SURSA: AGERPRES


    MINISTERUL JUSTIŢIEI ORGANIZEAZĂ O NOUĂ CONSULTARE PUBLICĂ PE TEMA ADERĂRII ROMÂNIEI LA PARTENERIATUL PENTRU O GUVERNARE DESCHISĂ

     

    Ministerul Justiţiei organizeză o nouă reuniune în seria consultărilor publice iniţiate pe tema aderării României la Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă (Open Government Partnership - OGP), la care vor participa reprezentanţi ai organizaţiilor neguvernamentale, experţi în materia open data, dar şi reprezentanţi ai instituţiilor publice implicate în acest proces.
    Potrivit unui comunicat al MJ, aceasta este cea de-a patra reuniune organizată în vederea elaborării planului naţional de acţiune pentru implementarea principiilor Parteneriatului.
    Elaborarea acestui plan se desfăşoară printr-o coordonare interinstituţională, cu participarea Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.
    Unul dintre obiectivele specifice asumate la nivel naţional şi care va fi detaliat în planul de acţiune OGP este creşterea transparenţei instituţionale prin sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice puse la dispoziţie de autorităţile publice (open data).
    În 2011, răspunzând unei invitaţii a părţii americane, Guvernul României a decis alăturarea ţării noastre la iniţiativa internaţională Open Government Partnership -Parteneriatul pentru o Guvernare Deschisă, lansată oficial de preşedinţii Statelor Unite şi Braziliei, la 20 septembrie 2011, în marja Adunării Generale ONU.
    Cu ocazia lansării iniţiativei, a fost adoptată Declaraţia pentru o Guvernare Deschisă iar cele opt state fondatoare, Africa de Sud, Brazilia, Indonezia, Mexic, Norvegia, Filipine, SUA şi Marea Britanie, şi-au prezentat planurile de acţiune pentru implementarea principiilor Parteneriatului.
    România şi-a exprimat, în acest context, intenţia de a elabora un plan de acţiune propriu, pe care să-l prezinte la următoarea reuniune la nivel politic, ce va avea loc în luna aprilie, în Brazilia. Prezentarea setului de angajamente şi asumarea Declaraţiei pentru o Guvernare Deschisă marchează alăturarea efectivă la Parteneriat.
    Iniţiativa are un caracter predominant politic, fiind condiţionată de existenţa unui sprijin şi a unei asumării la cel mai înalt nivel guvernamental.
    Participarea la acest proces multilateral presupune acceptarea monitorizării şi raportării independente asupra progreselor referitoare la o serie de progrese cuantificabile cu privire la îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii în sectorul public, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea de comunităţi mai sigure, creşterea responsabilităţii corporative.
    OGP vizează angajarea guvernelor în promovarea transparenţei, combaterea corupţiei şi utilizarea noilor tehnologii pentru a consolida actul de guvernare şi dialogul cu cetăţenii.
    România s-a alăturat iniţiativei OGP din dorinţa de a impulsiona sporirea gradului de disponibilitate a datelor publice puse la dispoziţie de autorităţile publice, îmbunătăţirea serviciilor publice, creşterea integrităţii publice, gestionarea eficientă a fondurilor publice, crearea unei comunităţi sigure şi consolidarea responsabilităţii corporative.
    Participarea României la OGP este prevăzută în Strategia Naţională Anticorupţie 2012-2015.
    Strategia are în vedere inclusiv întărirea monitorizării în domenii conexe transparenţei şi bunei guvernări, care sunt deja reglementate prin legislaţia română: respectarea codurilor etice/deontologice/de conduită, declararea averilor şi a conflictelor de interese, îmbunătăţirea transparenţei în procesul decizional, sporirea accesului la informaţii de interes public.

    SURSA: AGERPRES

    DOSARUL CALTABOŞUL. DECEBAL TRAIAN REMEŞ ŞI IOAN MUREŞAN, CONDAMNAŢI LA TREI ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE

    Instanţa supremă i-a condamnat pe foştii miniştri ai Agriculturii, Decebal Traian Remeş şi Ioan Avram Mureşan, la câte trei ani de închisoare cu executare, în dosarul în care sunt acuzaţi de fapte de corupţie.
    Tot în acest dosar, Gheorghe Ciorbă a fost condamnat la un an şi şase luni cu suspendare.
    Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători.
    "Este un exemplu clar de modul în care justiţia este aservită preşedintelui Băsescu. Fără nici un fel de probe, de documente, au ajuns la o astfel de sentinţă", a declarat Ioan Avram Mureşan. El a susţinut că procurorii au înscenat acel flagrant, pentru a-l determina să cedeze presiunilor, şantajându-l cu un alt dosar penal, în care Mureşan era cercetat la acea vreme.
    "Ţinta nu era domnul Remeş, era premierul Tăriceanu", a mai spus Mureşan.
    În acest dosar, Decebal Traian Remeş, ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în perioada aprilie-octombrie 2007, este acuzat de trafic de influenţă, iar Ioan Avram Mureşan de complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă este acuzat de cumpărare de influenţă, în formă continuată.
    Potrivit rechizitoriului Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în 13 septembrie 2007 şi 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, ar fi acceptat şi primit produse alimentare în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan.
    "Banii şi produsele alimentare au fost primite în scopul favorizării firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare, prin exercitarea influenţei pe care ministrul o avea asupra funcţionarilor însărcinaţi cu derularea procedurilor de achiziţie publică, din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vânătoare (ITRSV) Râmnicu Vâlcea - structură aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale", potrivit DNA.
    Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, şi un autoturism de lux marca Audi Q7 în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea.
    Gheoghe Ciorbă s-a autodenunţat la DNA după ce a aflat că este oricum în vizorul anchetatorilor pentru că ar fi încercat, prin Mureşan, să-l cumpere pe ministrul Decebal Traian Remeş.
    TVR a difuzat, în 10 octombrie 2007, în jurnalul de la ora 19.00, imagini de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic lui Remeş, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii.
    Decebal Traian Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii în 11 octombrie 2007, după ce postul naţional de televiziune a difuzat imaginile din înregistrarea video a întâlnirii sale cu Ioan Avram Mureşan.

    SURSA: GANDUL

    FOSTUL DEPUTAT PSD EMILIAN CUTEAN, CONDAMNAT DEFINITIV LA CINCI ANI DE ÎNCHISOARE

    Curtea de Apel Bucureşti l-a condamnat definitiv pe fostul deputat PSD şi şef al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor, Emilian Cutean, la cinci ani de închisoare cu executare, acesta fiind acuzat de procurorii DNA că a iniţiat o hotărâre de Guvern în 2004, prin care s-a aprobat acordarea a peste 300.000 de lei Asociaţiei de revoluţionari "Club 22", pe care o înfiinţase şi al cărei preşedinte era.
    În acelaşi dosar, fostul director economic al Secretariatului de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor Daniela Zbârcea a primit trei ani de închisoare cu suspendare.
    Curtea de Apel Bucureşti a respins marţi recursurile depuse de Emilian Cutean şi Daniela Zbârcea, aceştia rămânând cu pedepsele date de Judecătoria Sectorului 1 şi Tribunalul Bucureşti. Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă.
    Pe 26 ianuarie 2006, procurorii DNA au dispus începerea urmăririi penale a lui Emilian Cutean, sub acuzaţia de evaziune fiscală, în baza documentelor puse la dispoziţie de preşedintele Asociaţiei "Decembrie 1989 Metrou România", George Costin.
    Asociaţia sesizase procurorii în legătură cu o hotărâre de Guvern iniţiată de Cutean în decembrie 2004, prin care se aprobase acordarea a peste 300.000 de lei Asociaţiei de revoluţionari "Club 22", pe care o înfiinţase şi al cărei preşedinte era.
    În sesizare se arăta că, potrivit declaraţiei de interese depuse la dosar, Emilian Cutean îndeplinea şi funcţia de preşedinte al Asociaţiei "Club 22" şi funcţia de ordonator de credite în calitate de secretar de stat la Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor.
    Emilian Cutean a emis decizii şi documente şi a elaborat metodologia de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în calitate de secretar de stat al SSPR.
    Potrivit lui George Costin, o serie de beneficiari ai acestor certificate de revoluţionar sunt cercetaţi în dosarele Revoluţiei Române.
    Emilian Cutean este acuzat că şi-a folosit influenţa şi autoritatea în Asociaţia de revoluţionari "Club 22" - Bucureşti, în vederea utilizării de spaţii de locuit pentru el şi familia sa, spaţii aparţinând asociaţiei prin contract de închiriere, producând astfel consumuri (cheltuieli curente, chirie, întreţinere, gaze, apă, curent electric, salubritate, încălzire etc), pe care nu le-ar fi plătit, creând dificultăţi financiare asociaţiei.
    Potrivit anchetatorilor, după ce a fost eliberat din funcţia de secretar de stat, la 20 decembrie 2004, Cutean ar fi dispus plata a aproximativ 300.000 de lei în contul Asociaţiei "Club 22", al cărei preşedinte era.
    Plata s-ar fi făcut în condiţiile în care nu exista un angajament legal care să justifice efectuarea plăţilor şi utilizarea fondurilor ori vreun program structurat adoptat de guvern la propunerea SSPR şi care să aparţină revoluţionarilor.
    Din această sumă, Emilian Cutean, fiind singurul care avea drept de semnătură în numele asociaţiei, ar fi achitat 94.577 de lei cu titlu de chirie restantă, pentru imobilul deţinut de asociaţie, imobil în care locuia şi el, iar diferenţa ar fi folosit-o pentru constituirea unui depozit bancar, susţin anchetatorii.

    SURSA: AGERPRES

    DANIEL MORAR - PROCUROR-ŞEF AL DNA PENTRU VIITOARELE ŞASE LUNI

    Daniel Morar a fost delegat procuror-şef al DNA, începând cu data de 13 februarie, pentru o perioadă de şase luni, prin ordin al procurorului general Laura Codruţa Kovesi, se arată într-un comunicat transmis marţi AGERPRES de PÎCCJ.
    Potrivit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, delegarea a fost dispusă începând cu data de 13 februarie 2012, pentru o perioadă de şase luni, ca urmare a încetării actualului mandat deţinut de procurorul Daniel Marius Morar.
    Potrivit legii, procurorul general al României poate semna delegarea procurorului şef al DNA pe o perioadă de şase luni, de mai multe ori, până la numirea de către ministrul Justiţiei a unei noi persoane care să candideze pentru această funcţie.
    Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a avizat favorabil, pe 4 februarie 2009, în unanimitate, propunerea ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu, de numire a lui Daniel Morar în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
    Daniel Morar a fost numit pentru prima dată la şefia DNA de preşedintele Traian Băsescu, care, în 11 august 2005, a semnat decretul prezidenţial pentru desemnarea acestuia, la propunerea ministrului Justiţiei de atunci Monica Macovei.
    Absolvent al Facultăţii de Drept a Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Daniel Marius Morar şi-a început cariera în 1990, ca procuror stagiar la Procuratura din Târgu-Mureş, după care, din 1992 şi până în 1994 a fost procuror la Procuratura din Cluj-Napoca. Din 1994 şi până în 1997 a ocupat funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj.
    Prima funcţie de conducere deţinută a fost cea de procuror-şef al Secţiei de Urmărire Penală din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj, pe care a exercitat-o de la 1 ianuarie 1999 şi până pe 25 iulie 2002, când şi-a dat demisia, continuând să-şi desfăşoare activitatea ca procuror al instituţiei.
    Daniel Morar a instrumentat dosare complexe, printre care se numără cele privindu-i pe deputatul Gabriel Bivolaru, prim-vicepreşedintele Băncii "Dacia Felix", Mircea Hosu, preşedintele Secţiei Penale a Curţii de Apel Cluj, Viorel Burzo, cauza lui Iulian Someşan de la Sigo SA Cluj, care a înşelat peste 1.000 de persoane printr-un joc piramidal tip "Caritas".

    SURSA: AGERPRES

    ÎCCJ ÎNCEPE AUDIERILE ÎN DOSARUL FOSTULUI MINISTRU AL TINERETULUI ŞI SPORTULUI MONICA IACOB RIDZI

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) începe audierile în dosarul în care fostul ministru al Tineretului şi Sportului Monica Iacob Ridzi a fost trimisă în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pentru abuz în serviciu şi fals intelectual în legătură cu organizarea Zilei Tineretului în 2009 la Costineşti.
    ÎCCJ a respins, pe 23 ianuarie, excepţiile invocate de avocaţi şi cererile de trimitere la DNA a dosarului în care este judecată Monica Iacob Ridzi.
    La termenul din 23 ianuarie a fost citit actul de sesizare a instanţei, iar judecătorii au stabilit un nou termen pentru 1 februarie.
    În acest dosar au mai fost trimişi în judecată mai mulţi angajaţi din Ministerul Tineretului şi Sportului - Ioana Elena Vârsta, consilier personal al Monicăi Ridzi şi administrator al SC Red Apple Communication SRL, Paul Diaconu, director general al Direcţiei Generale Economice şi Resurse Umane, Marius Mihail Mărcuţă, consilier în cadrul Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne, Florin Cătălin Mircea, consilier I A în cadrul Direcţiei Buget Contabilitate, Octavian Petru Dragomir, director al Direcţiei Buget Contabilitate, Claudia Radu, director general al Direcţiei Generale Programe, Proiecte şi Centre pentru Tineret, Dan Petre Toia, director al Direcţiei Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne, Daniela Popa, consilier în cadrul Direcţiei de Investiţii, Achiziţii Publice şi Servicii Interne.
    De asemenea, au mai fost trimişi în judecată şi Bogdan Petre Iacobescu, asociat şi administrator la SC Artisan Consulting SRL şi SC Compania de Publicitate Mark SRL, George Răzvan Nica Udangiu, asociat şi administrator la aceeaşi societate, şi Marius Cristian Negrea, asociat şi administrator la SC Compania de Publicitate Mark SRL.
    Procurorii susţin că Monica Iacob Ridzi, în calitate de ordonator principal de credite, a hotărât ca, sub pretextul realizării unor manifestări de amploare la nivel naţional dedicate Zilei Naţionale a Tineretului şi externalizării serviciilor de organizare aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii având acest obiect.
    "A fost alocată, în acest scop, societăţilor comerciale Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark SRL, suma de aproximativ 3.120.000 lei, o valoare mult mai mare decât cea solicitată şi aprobată prin buget pentru acest eveniment. Fostul ministru al Tineretului şi Sporturilor a hotărât, de asemenea, în mod unilateral, ca evenimentele să fie organizate în locaţii din Bucureşti, Costineşti şi 39 reşedinţe de judeţ, în care cunoştea că structurile proprii ale ministerului ori alte entităţi publice sau private vor desfăşura manifestări de acest gen", susţin procurorii.
    Potrivit sursei citate, prejudiciul produs de Ridzi în acest dosar se ridică la 2,7 milioane lei.

    SURSA: AGERPRES

    ADRIAN NĂSTASE, CONDAMNAT LA DOI ANI DE ÎNCHISOARE CU EXECUTARE ÎN DOSARUL "TROFEUL CALITĂŢII". CARE A FOST REACŢIA FOSTULUI PREMIER

    Fostul premier Adrian Năstase a fost condamnat la doi ani de închisoare de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în procesul "Trofeul calităţii", în care este acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.
    Potrivit minutei, pedeapsa aplicată este cu executare.
    Cristina Rotaru, unul dintre cei trei judecători din complet, a considerat că Adrian
    Năstase trebuie achitat în acest dosar pe motiv că fapta nu există. Lui Năstase i-a fost interzisă pentru o perioadă de doi ani exercitarea mai multor drepturi.
    În acelaşi dosar, Irina Jianu, inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), a fost condamnată la şase de închisoare şi cinci ani de interzicere a unor drepturi, pedeapsă la care i s-a aplicat un spor de un an, astfel că aceasta va executa, dacă sentinţa va rămâne definitivă, şapte ani de detenţie.
    Diana Gasparovici, fost inspector general de stat adjunct la ISC, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici au primit fiecare câte şase ani de detenţie la care s-a aplicat un spor de un an, astfel că pedeapsa finală care ar urma să fie executată este de şapte ani.
    Jianu, Gasparovici, soţii Popovici şi Vasile au fost obligaţi de judecători la plata a alţi peste trei miliarde de lei către ISC.
    Totodată, instanţa a decis confiscarea sumei de 38.217,220 Ron de la Adrian Năstase, bani presupus obţinuţi prin fapta penală comisă.
    ICCJ a decis menţinerea sechestrelor asiguratorii puse de către procurori în 24 octombrie 2008 asupra mai multor bunuri ale inculpaţilor Jianu, Gasparovici, Popovici şi Vasile. Astfel, s-au menţinut sechestrele pe un apartament din Bacău al Irinei Jianu, un altul din Brăila al lui Gasparovici şi pe două apartamente din Bucureşti ale lui Vasile şi soţilor Popovici. În final, instanţa a dispus ca Jianu, împreună cu Gasparovici, să achite câte 1.467 de lei, ceea ce reprezintă un rest de onorariu expertului contabil din caz.
    Totodată, Năstase, împreună cu Jianu, Gasparovici şi Vasile vor avea de plătit câte 50.000 de lei cheltuieli judiciare către stat, în vreme ce soţii popovici vor avea de plătit 50.800 de lei cheltuieli judiciare către stat.
    Decizia poate fi contestată la Completul de cinci judecători al ICCJ.
    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a încheiat în 9 ianuarie cercetarea judecătorească în dosarul "Trofeul calităţii", instanţa anunţând atunci că se va pronunţa în 23 ianuarie în această cauză, când a amânat pentru luni, 30 ianuarie.
    Fostul premier Adrian Năstase a declarat, la ultimul termen de judecată, că este nevinovat şi că procesul este unul politic. "Este o legitate ca cei care câştigă alegerile să facă dosare politice celor care le pierd. Nu am nicio legătură cu «Trofeul calităţii»", a spus Adrian Năstase.
    Adrian Năstase fost trimis în judecată în acest dosar în ianuarie 2009, fiind acuzat de folosirea influenţei sau a autorităţii funcţiei de preşedinte al unui partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase.
    În acest dosar mai sunt inculpaţi Irina Jianu, fost inspector general de stat în cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), şi fostul său adjunct, Diana Gasparovici, Mihail Cristian Vasile, director general al SC Eurografica SRL şi soţii Marian Ioana şi Bogdan Popovici.

    Potrivit rechizitoriului, în cursul anului electoral 2004, ISC, sub conducerea Irinei Jianu, "a iniţiat organizarea unui simpozion intitulat «Trofeul calităţii în construcţii»". "În realitate, simpozionul reprezenta un cadru în care, prin instituirea unor taxe de participare, se masca strângerea unor sume de bani pentru campania electorală prezidenţială a inculpatului Adrian Năstase", potrivit DNA.
    Într-un proces separat, în 15 decembrie 2011, un complet al instanţei supreme l-a achitat pe Adrian Năstase în dosarul "Mătuşa Tamara", în care a fost judecat pentru fapte de corupţie, alături de consilierul acestuia Ristea Priboi şi de fostul şef al al Oficiului Naţional pentru Prevenirea şi Combaterea Spălării Banilor (ONPCSB) Ioan Melinescu. Direcţia Naţională Anticorupţie a făcut recurs decizia de achitare a fostului premier Adrian Năstase, a lui Ristea Priboi şi a lui Ioan Melinescu, dosarul urmând să se judece la completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    Decizia din acest proces a fost prima din cele trei cazuri deferite justiţiei de către DNA în care este acuzat Adrian Năstase, fost prim-ministru şi fost preşedinte al Camerei Deputaţilor.

    SURSA: MEDIAFAX