Nu ascundeti coruptia!
  • Noțiuni
  • Corupția reprezintă utilizarea abuzivă a puterii publice în scopul obținerii pentru sine sau pentru alții, a unor foloase necuvenite în urmatoarele forme:
    • Abuzul de putere în exercitarea atribuțiilor de serviciu
    • Fraudă
    • Utilizarea fondurilor ilicite pentru finanțarea partidelor politice sau a campaniilor electorale
    • Favoritismul
    • Instituirea unui mecanism arbitrar de exercitare a puterii în domeniul privatizării sau al achizițiilor publice
    • Conflictul de interese
  • Grupul Multidisciplinar privind corupția (G.M.C.) înființat in anul 1994 de către Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei a adoptat provizoriu urmatoarea definiție: "Corupția cu care are legatură G.M.C. cuprinde comisioanele oculte și toate celelalte demersuri care implică persoane investite cu funcții publice sau private, care și-au încălcat obligațiile care decurg din calitatea lor de funcționar public, de angajat privat, de agent independent sau dintr-o alta relație de acest gen, în vederea obținerii de avantaje ilicite, indiferent de ce natură, pentru ele însele sau pentru alții."
  • Convenția penală a Consiliului Europei privind corupția, semnată de România la data de 27 ianuarie 1999, definește corupția in cele doua modalitati de săvârșire:
    • Corupția activă - "promisiunea, oferirea sau darea, cu intenție, de către orice persoana, direct sau indirect, a oricarui folos necuvenit, către un funcționar, pentru sine sau pentru altul, in vederea indeplinirii sau abtinerii de a indeplini un act in exercitiul functiilor sale";
    • Corupția pasivă - "solicitarea ori primirea, cu intenție, de către un funcționar public, direct sau indirect, a unui folos necuvenit, pentru sine ori pentru altul, sau acceptarea unei oferte sau promisiuni a unui astfel de folos, in vederea indeplinirii sau abtinerii de la a indeplini un act in exercitiul functiilor sale".
  • Potrivit conventiei, corupția priveste atat sectorul public cat și pe cel privat, iar faptele de corupție pot fi săvârșite de funcționari publici nationali și straini, parlamentari nationali, straini sau ai adunarilor parlamentare internationale, funcționari internationali, precum și de persoane care reprezinta organizatii internationale.
  • Fapte de corupție prevăzute de legislația românească

  • Prevederile normative care reglementeaza acest domeniu sensibil se regăsesc, in prezent, in textul Codului Penal, precum și in cadrul Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție, cu modificările și completarile ulterioare. In cadrul acestor acte normative sunt reglementate faptele de corupție.
  • Conform Legii nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea și sanctionarea faptelor de corupție, cu modificările și completarile ulterioare, infracțiunile de acest fel se impart in patru categorii:
    • a) infracțiuni de corupție;
    • b) infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție;
    • c) infracțiuni in legatură directă cu infracțiunile de corupție sau cu infracțiunile asimilate corupției;
    • d) infracțiuni impotriva intereselor financiare ale Comunitatilor Europene (C.E.).

    INFRACȚIUNI DE CORUPȚIE

    Luarea de mită (art. 254 C.P.)

  • Fapta funcționarului care, direct sau indirect, pretinde ori primeste bani sau alte foloase care nu i se cuvin ori accepta promisiunea unor astfel de foloase sau nu o respinge, in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contrar acestor indatoriri, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani și interzicerea unor drepturi.
  • Daca a fost săvârșită de un funcționar cu atributii de control, fapta se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
  • Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul luarii de mita se confisca, iar daca acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
  • Pe langa modalitatea tip, prevăzuta de art. 254 C.P., infracțiunea de luare de mita are și o modalitate agravata, determinata de calitatea speciala impusa subiectului activ, aceea de funcționar cu atributii și competente de control sau de constatare și sanctionare, respectiv constatare, urmarire și judecare a infracțiunilor.
  • Prima modalitate de săvârșire a infracțiunii consta in fapta (actiunea) de a pretinde bani sau alte foloase necuvenite. A pretinde inseamna a cere, a formula o anumita pretentie.
  • Pretinderea, ca modalitate de realizare a elementului material al laturii obiective a luarii de mita, inseamna pretentia, cererea formulata de către subiectul activ de a i se da bani sau alte foloase necuvenite, in imprejurarile și scopurile prevăzute de lege. Ea poate fi realizata prin cuvinte, scrisori prin orice mijloc de comunicare, gesturi, semne, comportare de asemenea natura incat sa fie neechivoca, inteleasa de cel caruia ii este adresata, putand fi asadar expresa, fatisa sau ocolitoare, aluziva, insidioasa.
  • A doua modalitate alternativa de săvârșire consta in actiunea de primire de bani sau alte foloase. Primirea inseamna luarea in posesie, in stapanire, capatarea de către subiectul activ, a banilor sau foloaselor necuvenite, care i se ofera, i se dau, i se remit. Spre deosebire de pretindere, primirea implica o predare efectiva a banilor sau bunurilor care nu este realizata din initiativa funcționarului, ci a corupatorului sau a altuia.
  • a trebuie sa fie voluntara și presupune o relativa simultaneitate, concomitenta cu acceptarea care o precede in mod logic. Primirea nu poate fi conceputa fara acceptarea prealabila de către funcționar a banilor sau foloaselor, insa intre acestea exista un interval de timp extrem de scurt, care determina relativa lor concomitenta, simultaneitate, care astfel comprimat nu ingaduie acceptarii sa devina ea insasi relevanta penal, din punctul de vedere al elementului material al laturii obiective a infracțiunii de luare de mită.
  • Acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase este cea de a treia modalitate de săvârșire a infracțiunii de luare de mita.
  • Prin acceptare se intelege atitudinea funcționarului de a fi de acord, a consimti, a se invoi cu promisiunea de bani sau alte foloase, ce i-a fost facuta in schimbul serviciilor sale. Acceptarea poate fi expresa sau tacita, rezultata din comportarea, gestica subiectului activ, aceasta trebuind sa fie neindoielnica, in sensul ca a acceptat promisiunea de mituire care i s-a facut.
  • Prin nerespingere se intelege atitudinea pasiva, omisiva a funcționarului care nu-si realizeaza obligatia stabilita in sarcina sa și nu da la o parte, nu refuza promisiunea corupatorului.
  • In reglementarea prevederilor art. 254 C.P., nerespingerea ofertei de mituire inseamna mai mult decat acceptarea tacita a acesteia, ea semnificand nerealizarea obligatiei de respingere impusa funcționarului și nu acceptarea ei.
  • Darea de mită (art. 255 C.P.)

  • Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, in modurile și scopurile aratate in art. 254, se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
  • Fapta nu constituie infracțiune atunci cand mituitorul a fost constrans prin orice mijloace de către cel care a luat mita.
  • Mituitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea infracțiune.
  • Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le-a dat.
  • Subiect activ al infracțiunii de dare de mita poate fi orice persoana care are capacitatea de a răspunde penal fara vreo alta conditionare.
  • Calitatea de autor – al infracțiunii de luare de mita sau a celei de dare de mita – exclude pentru cel care o realizeaza, posibilitatea de a fi considerat ca participant – instigator sau complice – la cealalta infracțiune.
  • Promisiunea consta in fagaduiala pe care faptuitorul o face funcționarului cu privire la banii pe care-i va primi sau folosul pe care-l va obtine in viitor – intr-un termen determinat sau nedeterminat – daca va actiona in scopurile prevăzute de art. 254 C.P. Ea poate fi facuta verbal sau in scris, poate fi expresa sau implicita, aluziva și fiind un act unilateral al mituitorului este independenta de atitudinea funcționarului de a accepta sau nu.
  • Oferirea, ca modalitate de săvârșire a infracțiunii de dare de mita, consta in actiunea mituitorului de a propune funcționarului sa-i dea bani ori alte foloase, insotita de prezentarea acestora sau de punerea lor la dispozitia acestuia, daca va actiona in scopurile prevăzute.
  • Oferta trebuie sa fie precisa, neechivoca și sa ajunga la cunostinta funcționarului indiferent de modurile in care este realizata.
  • Oferta presupune prezentarea, aratarea banilor sau a altor foloase pe care funcționarul urmeaza sa le primeasca in schimbul serviciilor sale și aceasta o deosebeste esential de promisiune, care este și ramane o simpla fagaduiala facuta in acest sens.
  • Promisiunea de bani sau alte foloase este mai putin decat oferta fiind absorbita de aceasta. Prin natura ei oferta presupune promisiunea pe care o absoarbe și o depaseste, cele doua activitati suprapunandu-se, fiind simultane.
  • Acceptarea ofertei nu inseamna asa cum s-a sustinut, și primirea de către funcționar a banilor sau altor foloase aceasta din urma putand fi realizata sau nu, fara a mai influență existenta infracțiunilor de dare de mita.
  • Darea inseamna actiunea de predare efectiva, inmanarea, pune-rea la dispozitia funcționarului a banilor sau altor foloase necuvenite.
  • Acceptarea de către funcționar a promisiunii, primirea banilor sau a altor foloase este lipsita de relevanta in ceea ce priveste existenta infracțiunii de dare de mita.
  • Primirea de foloase necuvenite (art. 256 C. P.)

  • Primirea de către un funcționar, direct sau indirect, de bani ori de alte foloase, dupa ce a indeplinit un act in virtutea functiei sale și la care era obligat in temeiul acesteia, se pedepseste cu inchisoare de la 6 luni la 5 ani.
  • Banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confisca, iar daca acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
  • Primirea are aceleasi determinari și definiri ca in cazul infracțiunii de luare de mita, ea constand in luarea in posesiune, in stapanire, capatarea efectiva, de către funcționar, a banilor sau altor foloase care i se dau, i se remit.
  • Prin notiunea de a „indeplini un act in virtutea functiei sale” se intelege executarea unei activitati, actiuni care intra in atributiile de serviciu ale funcționarului, iar prin aceea „obligat in temeiul functiei sale”, trebuie sa intelegem ca realizarea acestuia constituie o obligatie de serviciu a subiectului activ.
  • Spre deosebire de infracțiunea de luare de mita, actul indeplinit de către funcționar trebuie sa fie totdeauna licit și obligatoriu de realizat.
  • Notiunile de „bani”, „alte foloase”, „direct sau indirect” sunt identice cu cele care definesc infracțiunea de luare de mita, la ale carei explicatii trimitem.
  • Traficul de influență (art. 257 C. P.)

  • Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase ori acceptarea de promisiuni, de daruri, direct sau indirect, pentru sine ori pentru altul, săvârșită de către o persoana care are influență sau lasa sa se creada ca are influență asupra unui funcționar pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.
  • infracțiunea de trafic de influență poate avea ca autor orice persoana care are capacitatea de a răspunde penal, fara nicio alta conditionare.
  • Trecerea – reala sau presupusa – pe care subiectul activ al infracțiunii de trafic de influență o are sau lasa sa se inteleaga ca o are asupra funcționarului, nu este o conditie impusa subiectului activ, cum s-a afirmat, ea constituind mijlocul prin care acesta savarseste elementul material al laturii obiective.
  • Initiativa savarsirii infracțiunii de trafic de influență, poate sa apartina traficantului, cumparatorului acesteia sau unui tert. Ea nu inseamna – prin ea insasi – ca este un act de instigare, aceasta din urma trebuind sa constea in actiunea de determinare, cu intenție, la săvârșirea unei infracțiuni, de către o alta persoana.
  • Primirea ori pretinderea de bani sau alte foloase, acceptarea de promisiuni, de daruri sunt notiuni identice cu cele intalnite și examinate deja in cadrul infracțiunii de luare de mita, la ale caror explicatii trimitem.
  • In toate și oricare dintre modalitatile alternative – primire, pretindere ori acceptarea promisiunii de daruri – elementul material al laturii obiective a infracțiunii poate fi realizat direct de către autor, sau indirect, mijlocit, printr-o persoana interpusa, printr-un intermediar care participa astfel la săvârșirea acesteia in calitate de instigator sau complice, dupa caz.
  • Existenta infracțiunii nu este conditionata de cunoasterea de către cumparatorul de influență a faptului daca banii, ori alte foloase, sau darurile, au fost primite, pretinse ori acceptate de către traficant pentru sine sau pentru altul.
  • Imprejurarea ca traficantul a primit sau pretins bani ori alte foloase sau a acceptat promisiunea de daruri, sustinand și pretextand ca acestea sau parte din ele urmeaza sa le intrebuinteze pentru a cumpara serviciile funcționarului, nu inlatura existenta traficului de influență.
  • Pentru existenta infracțiunii de trafic de influență, nu intereseaza daca trecerea faptuitorului pe langa funcționar este reala sau presupusa, daca interventia pe langa acesta a avut loc sau nu și nici daca prin aceasta se urmareste determinarea unui act licit ori ilicit.
  • Legea 78/2000 – art. 61

  • Promisiunea, oferirea sau darea de bani, de daruri ori alte foloase, direct sau indirect, unei persoane care are influență sau lasa sa se creada ca are influență asupra unui funcționar, pentru a-l determina sa faca ori sa nu faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 10 ani.
  • Faptuitorul nu se pedepseste daca denunta autoritatii fapta mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat pentru acea fapta.
  • Banii, valorile sau orice alte bunuri care au facut obiectul infracțiunii prevăzute mai sus se confisca, iar daca acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor in bani.
  • Cumpararea influentei poate fi săvârșită in conformitate cu prevederile art. 6¹ din legea nr. 78/2000 – atat direct de către autorul ei, cat și indirect printr-o persoana interpusa, printr-un intermediar.
  • Promisiunea, oferirea sau darea – actiuni care definesc elementul material al laturii obiective a infracțiunii sunt notiuni identice cu cele examinate in cadrul infracțiunii de dare de mita, astfel incat explicatiile date anterior se pastreaza.
  • Existenta infracțiunii nu este conditionata de acceptarea sau primirea de către persoana care are sau lasa sa se creada ca are influență pe langa funcționar, a promisiunii ofertei sau darii de bani, daruri sau alte foloase.
  • Legea 78/2000 – art. 82

  • Promisiunea, oferirea sau darea, direct ori indirect, de bani sau alte foloase unui funcționar al unui stat strain ori al unei organizatii publice internationale, pentru a indeplini sau a nu indeplini un act privitor la indatoririle sale de serviciu, in scopul obtinerii unui folos necuvenit in cadrul operatiunilor economice internationale, se pedepseste cu inchisoare de la unu la 7 ani.
  • INFRACȚIUNI ASIMILATE INFRACȚIUNILOR DE CORUPȚIE

  • Sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție urmatoarele:
    • a) stabilirea, cu intenție, a unei valori diminuate, față de valoarea comercială reala, a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare ori de executare silita, de reorganizare sau lichidare judiciara ori cu ocazia unei operatiuni comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatii publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora sau de executare silita, săvârșită de cei care au atributii de conducere, de administrare, de gestionare, de executare silita, de reorganizare ori lichidare judiciara;
    • b) acordarea de subventii cu incalcarea legii, neurmarirea, conform legii, a destinatiilor subventiilor;
    • c) utilizarea subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum și utilizarea in alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri publice;
    • d) fapta persoanei care, in virtutea functiei, a atributiei ori a insarcinarii primite are sarcina de a supraveghea, de a controla sau de a lichida un agent economic privat, de a indeplini pentru acesta vreo însărcinare, de a intermedia sau de a inlesni efectuarea unor operatiuni comerciale sau financiare de către agentul economic privat ori de a participa cu capital la un asemenea agent economic, daca fapta este de natura a-i aduce direct sau indirect foloase necuvenite;
    • e) efectuarea de operatiuni financiare, ca acte de comert, incompatibile cu functia, atributia sau însărcinarea pe care o indeplineste o persoana ori incheierea de tranzactii financiare, utilizand informatiile obținute in virtutea functiei, atributiei sau insarcinarii sale, daca sunt săvârșite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
    • f) folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii, daca sunt săvârșite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite;
    • g) fapta persoanei care indeplineste o functie de conducere intr-un partid, intr-un sindicat sau patronat ori in cadrul unei persoane juridice fara scop patrimonial, de a folosi influență ori autoritatea sa in scopul obtinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite;
    • h) infracțiunea de șantaj, pentru constrangerea unei persoane, prin violenta sau amenintare, sa dea, sa faca, sa nu faca sau sa sufere ceva, daca fapta este comisa spre a dobandi in mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul; de asemenea, constituie infracțiune de șantaj, cand constrangerea consta in amenintarea cu darea in vileag a unei fapte reale sau imaginare, compromitatoare pentru persoana amenintata, pentru sotul acesteia sau pentru o ruda apropiata;
    • i) infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infracțiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor și infracțiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca funcționarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

    INFRACȚIUNI IN LEGATURĂ DIRECTĂ CU INFRACȚIUNILE DE CORUPȚIE

  • Sunt infracțiuni in legatură directă cu infracțiunile de corupție urmatoarele:
    • a) tainuirea bunurilor provenite din săvârșirea unei infracțiuni de corupție sau a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, precum și favorizarea persoanelor care au comis astfel de infracțiuni;
    • b) asocierea in vederea savarsirii unei infracțiuni de corupție sau a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție sau săvârșirea unei infracțiuni prevăzute la lit. c.1.;
    • c) falsul și uzul de fals săvârșite in scopul de a ascunde comiterea uneia dintre infracțiunile de corupție sau a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție sau săvârșite in realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune;
    • d) abuzul in serviciu contra intereselor publice, abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor și abuzul in serviciu prin ingradirea unor drepturi, săvârșite in realizarea scopului urmărit, printr-o infracțiune de corupție sau a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție;
    • e) șantajul, savarsit in legatură cu infracțiunile de corupție sau a unei infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție;
    • f) infracțiunile de spălare a banilor, prevăzute in Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sanctionarea spalarii banilor, precum și pentru instituirea unor masuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terorism, cu modificările și completarile ulterioare, atunci cand banii, bunurile sau alte valori provin din săvârșirea unei infracțiuni din categoria infracțiunilor de corupție sau a unei infracțiuni din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
    • g) contrabanda cu bunuri provenite din săvârșirea unei infracțiuni din categoria infracțiunilor de corupție sau a unei infracțiuni din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție sau săvârșită in realizarea scopului urmărit printr-o asemenea infracțiune;
    • h) infracțiunile prevăzute in Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (republicăta in Monitorul Oficial nr. 545 din 29 iulie 2003), cu modificările și completarile ulterioare, săvârșite in legatură cu infracțiunile din categoria infracțiunilor de corupție sau cu infracțiunile din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
    • i) infracțiunea de bancruta frauduloasa și celelalte infracțiuni prevăzute in Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicăta, cu modificările și completarile ulterioare, săvârșite in legatură cu infracțiunile din categoria infracțiunilor de corupție sau cu infracțiunile din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
    • j) traficul de droguri, traficul de substanțe toxice și nerespectarea regimului armelor de foc și al munițiilor, săvârșite in legatură cu o infracțiune din categoria infracțiunilor de corupție sau a unei infracțiuni din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
    • k) infracțiunile de trafic de persoane, prevăzute in Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, cu modificările și completarile ulterioare, săvârșite in legatură cu o infracțiune din categoria infracțiunilor de corupție sau a unei infracțiuni din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție;
    • l) infracțiunea prevăzuta in O.U.G. nr. 159/2001 pentru prevenirea și combaterea utilizarii sistemului financiar-bancar in scopul finanțării de acte de terorism, aprobata prin Legea nr. 466/2002, săvârșită in legatură cu o infracțiune din categoria infracțiunilor de corupție sau a unei infracțiuni din categoria infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție.